Povestea satului ardelenesc din Banat colonizat de boştinarii sibieni. A primit numele unei bănci

Povestea satului ardelenesc din Banat colonizat de boştinarii sibieni. A primit numele unei bănci

Satul Albina împlineşte 95 de ani FOTO Ş.Both

Albina este un mic sat din componenţa comunei Moşniţa Nouă, aflată la 14 kilometri de Timişoara şi la trei kilometri de râul Timiş. Acesta a luat fiinţă prin colonizarea de către boştinarii din judeţul Sibiu.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

În 1925, adică în urmă cu 95 de ani, o mică colonie aflată la 14 kilometri de Timişoara, pe drumul care merge la Buziaş, a început să fie colonizată de mai multe familii din judeţul Sibiu. Este vorba de aproximativ 80 de familii din Sebeşu de Jos (comuna Turnu Roşu) şi şapte din comuna Sadu. Fiecare colonist a fost împroprietărit atunci cu opt hectare de teren arabil şi 2.877 de metri pătraţi pentru casă şi grădină.
 
Satul poartă numele unei celebre bănci româneşti din Transilvania. Banca Albina a fost înfiinţată în 1871 la Sibiu şi a fost desfiinţată în 1948 de către regimul comunist. Această bancă a sprijinit financiar coloniştii, condiţia cerută fiind ca satul să le poarte numele. Satul se numeşte Albina începând din anul 1931, până atunci aşezarea numindu-se Colonia Bucovăţ-Brod.
 

Numele băncii care i-a împrumutat pe colonişti

 
Satul a primit numele de Albina, de la banca purtând acest nume, cea care a ajutat la construcţia caselor din sat. 

 
Unul dintre urmaşii coloniştilor sibieni este chiar primarul liberal al comunei Moşniţa Nouă, Florin Bucur.
 
„Cunosc povestea de la bunicul meu. Casa bunicului meu a fost prima casă construită în localitatea Albina. Ea nu mai există, a fost demolată şi în locul ei a crescut casa noastră în care locuiesc eu cu familia mea acuma. Părinţii şi bunicii mamei mele au fost printre primii întemeietori ai satului. Era din familia Roman şi au plecat din Sebeşu de Jos. Localitatea se numeşte Albina pentru că au fost nişte împrumuturi luate de la Banca Albina”, a spus Florin Bucur. 

 
Dintre familiile colonizate, unele nu s-au putut adapta noii situaţii şi câţiva s-au întors în satele de baştină, însă cei mai mulţi au rămas. În aceaşi perioadă, s-a mai aşezat în vatra satului o familie din comuna Dealu, judeţul Alba, iar alte trei familii au venit din satul timişean Igriş.

 

Foşti negusori de ceară

Locuitorii din Sebesu de Jos erau boştinari şi erau prosperi negustori de ceară. În localitatea sibiană mai supravieţuiesc ultimii membri ai castelor de boştinari.
 
„Pentru că se ocupau de boştină, circulau foarte mult prin ţară. Cumva s-au gândit că ar fi bine să se aşeze în zona noastră, aici, în judeţul Timiş. Din ce îmi aduc aminte de la bunicul, au plecat vreo 80 de familii în prima fază din Sebeşu de Jos. Au fost împroprietăriţi cu teren intravilan, unde şi-au putut construi casele, dar au primit şi opt hectare de teren arabil, dar şi păşune şi pădure. Pădurea Bistra, care acum aparţine de Moşniţa Nouă, aparţinea locuitorilor din Albina. Fiecare locuitor avea peste 2.000 de metri pătraţi din acea pădure. Urmaşii au făcut şi o asociaţie, pentru a-şi cere drepturile, dar s-a făcut puţin cam târziu”, a mai declarat Florin Bucur. 

 

A trecut de la o comună la alta

Până în anul 1950, Albina a figurat ca sat aparţinând comunei Bucovăţ, însă în urma unei reorganizări a trecut sub jurisdicţia comunei Moşniţa Nouă. Prima vatră a satului a fost stabilită la patru kilometri de drumul judeţean ce leagă Timişoara de Buziaş. 
 
„În prima fază, vatra satului trebuia să fie în zona Bucovăţ. Iniţial, era mult mai departe de şosea. Stră stră unchiul meu a fost la Bucureşti, alături de câţiva localnici, nemulţumiţi de acest prim amplasament. Au reuşit mutarea localităţii lângă şosea, pe forma actuală. O parte din timp noi am apaţinut de Bucovăţ, care era comună. Mai sunt încă CF-uri care apar ca şi aparţinător de comuna Bucovăţ”, a afirmat Bucur.  

 

Oamenii păstrează tradiţiile Ardealului

 
Între timp, localitatea a mai crescut în urma urbanizării, iar majoritatea vechilor case au fost dărâmate.
 
„Primele case păstrau specificul construcţiilor din Sebeşu de Jos. S-a schimbat acuma, nu mai putem spune că arată ca un sat ardelenesc. Are doar suflet ardelenesc. Sentimental te poţi gândi la el ca la un sat ardelenesc. Pot spune că oamenii păstrează tradiţiile ardealului, din zona din care provin strămoşii. În perioada rugilor, de hramul bisericii, oamenii se îmbracă în portul popular din zona Sibiului. Vin în port la biserică”, a mai declarat Florin Bucur.  

 
Biserica ortodoxă din Albina a fost construită din lemn în 1930. În anii 80, în urma unor ample lucrări, pe locul vechii biserici s-a ridicat o nouă biserică. 


Din anii 30, până în urmă cu zece ani a funcţionat la Albina o şcoală cu clasele 1-4, dar între timp, din lipsa elevilor, a fost defiinţată. Acum, copiii fac naveta cu microbuzul şcolar la Moşniţa Nouă.
 
La patru kilometri de satul Albina curge râul Timiş. Pe timpul comunismului, a fost unul din locurile unde timişorenii ieşeau să se relaxeze, să facă plajă, pe malul râului. Încă este amenajată o plajă, care a fost concesionată de o persoană din Albina, însă doar localnicii din zonă mai merg să facă baie în Timiş.

La recensământul din 2011, populaţia stabilă din Albina era de 375 de persoane.
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările