Povestea frumoasei biserici ortodoxe române din Timişoara proiectată de un arhitect maghiar FOTO

Vechea biserică românească din Fabric avea să fie dărâmată pentru a face loc regularizării Begăi. Noua biserică Sf.Ilie, mult mai mare, a fost ridicată în anul 1912, după planurile arhitectului Székely László.

În vechiul cartier timişorean Fabric, fiecare confesiune deţinea de la bun început biserici, fie că vorbim de ortodocşi români, romano-catolici, greco-catolici, ortodocşi sârbi sau evrei. Vechea biserică ortodoxă română „Sf.Ilie”, construită în 1826, se afla cam pe unde este astăzi parcul „Stonehenge” de pe malul Begăi.

Biserica devenise neîncăpătoare şi urma să fie mărită. Însă, tot atunci se lucra la regularizarea Begăi şi la proiectul de construţie a Uzinei de Apă. Aşa se face că între protopopul Traian Putici şi Primăria oraşului s-a încheiat un protocol în baza căreia vechea biserică, care stătea în calea regularizării canalului, a fost preluată de municipalitate, care a dărâmat-o, cu promisiunea să construiască o biserică mult mai mare.
 

"Noua biserică românească a fost ridicată în anul 1912 după planurile arhitectului orăşenesc Székely László de către constructorul Josef Ecker junior, cu un deviz de 72.000 de coroane suportate de oraş", a scris Josef Geml, fost primar al Timişoarei în perioada 1914-1918, în volumul "Timişoara Veche".
 
Székely a fost primul arhitect-şef al Primăriei Timişoara, în anul 1902, iar de numele său se leagă o etapă importantă în dezvoltarea urbană a oraşului de pe Bega.
 

Vechea biserică Sf.Ilie FOTO Vechea Timişoară-Josef Geml
 

Lucrările făcute de firma de construcţii conduse Josef Ecker Jr.au durat trei ani. 

Pe locul amplasamentului vechii biserici a fost aşezată o cruce care se poate citi: „Crucea aceasta a fost pusă aici în anul 1928 pe locul altarului bisericii ortodoxe române demolate în anul 1913”.

Imagine rară în care se vede vechea biserică, înainte de demolare, cât şi cea nouă, pe la finalul construcţiei
 

Noua biserică proiectată de Székely László este făcută în stilul bizantin al Catedralei Mitropolitane din Sibiu (proiectată de arhitecii Virgil Nagy şi Joseph Kammer, inaugurată în 1906). 

Pictura locaşului a fost executată de zugravul Ioan Zaicu, iar sculptura şi tâmplăria - de către fraţii Nistor şi Iosif Busuioc din Berlişte, toţi maeştri cu renume în arta eclesială bănăţeană.
 

Arhitectul Székely László este cunoscut pentru stilul său multicultural, el fiind cel care a reproiectat clădirea Vicariatului sârb din Piaţa Unirii.
 

Clădirea a fost proiectată în 1744 în stil baroc, dar în 1904, comunitatea sârbească a dorit ca această clădire să primească un caracter particular sârbesc.

Citeşte şi:

Clădirile spectaculoase ale Timişoarei au fost opera unui singur arhitect. Cum a schimbat definitiv Szekely Laszlo faţa capitalei Banatului