Povestea celui mai bine păzit palat din Timişoara. A fost cândva unica instituţie civilă „austro-ungară“ din oraş FOTO
0
Edificiul din Timişoara a fost construit pe terenul fostelor fortificaţii bastionare, în urma planurilor arhitectului József Hubert (1846-1916) din Budapesta.
În colţul bulevardelor I.C.Brătianu şi Revoluţiei din 1989, se află o clădire. Deşi impresionează prin arhitectură, este una dintre cele mai discrete palate istorice din Timişoara. De când s-a construit, adică din 1903, această clădire civilă este păzită. În clădirea înconjurată cu gard din fier forjat nu puteai pătrunde niciodată fără să te legimimezi. Şi asta pentru că palatul a fost conceput ca sediu al Băncii Austro-Ungare. Tradiţia a fost continuată şi după unirea Banatului cu România, iar astăzi este sediul Băncii Naţionale Române din Timişoara.
Edificiul a fost construit pe terenul fostelor fortificaţii bastionare, în urma planurilor arhitectului József Hubert din Budapesta. Acesta a fost multă vreme arhitectul Băncii Austro-Ungare.
Lucrările palatului de la Timişoara au fost realizate de firma lui Alois Schlosser. Autorizaţia de construire a fost obţinută în 5 noiembrie 1903, iar lucrările au fost încheiate la 25 octombrie 1904.
Aflăm din albumul “Arhitectura istorică din Timişoara”, de Mihai Opriş şi Mihai Botescu, că Banca a fost unica instituţie civilă “austo-ungară” şi nu regală maghiară care a existat la Timişoara.
“În timpul Monarhiei Austro-Ungare (1867-1918) la Timişoara, numai cazărmile erau “imperiale şi regale”, deci “austro-ungare”. Timişoara aparţinând Regatului Ungariei, toate celelalte instituţii de stat erau “regale maghiare”. În 1867 partea maghiară a impus înlocuirea termenului “imperial-regal”, “chezaro-crăiesc”, din vremea fostului imperiu Austriac, prescurtat “k.k.” în germană, utilizat pentru resorturile comune ambelor state ale monarhiei, cu “imperial şi regal”, “k.u.k.”. Termenul “şi” trebuia să demonstreze, că cele două state au rang egal, iar Ungaria nu este supusă niciunui imperiu. Banca a fost unica instituţie civilă “austo-ungară” (şi nu regală maghiară care a existat la Timişoara)”, scriu Mihai Opriş şi Mihai Botescu.
Revenind la arhitectul József Hubert, acesta s-a născut la Bratislava (atunci Pozsony), în 1846. A studiat arhitectura la Zurich. S-a întors apoi la Budapesta, unde a înfiinţat firma "Hubert es Móry" (alături de prietenul său Móry Károly). a început să proiecteze case de raport (pentru a fi închiriate), dar şi fabrica de bere Dreher.
Între anii 1899-1909, a proiectat 32 de sedii de bănci în toată Ungaria (Bekescsaba, Nyiergyhaza, Nagykanizsa, Subotica, Kaposvar, Novi Sad,Vârşeţ, Zilina, Timişoara).
.
Arhitectul a murit în 1916, la Budapesta.
Iată şi alte câteva sedii de bănci realizate de arhitectul Jozsef Hubert.
Banca de la Bekescsaba
Banca de la Nyiergyhaza
Banca de la Nagykanizsa
Banca de la Subotica (astăzi în Serbia)
Banca de la Kaposvar
Banca de la Novi Sad (Serbia)
Banca de la Vârşeţ (Serbia)
Banca de la Zilina (Slovacia de azi)
Se încarcă comentariile...
