Povestea celor două partituri originale ale lui George Enescu ajunse în arhiva Filarmonicii Banatul

Povestea celor două
partituri originale ale lui George Enescu ajunse în arhiva
Filarmonicii Banatul

Coriolan Garboni doreste un concert special unde se va canta muzica de pe partituri

Decizia unuia dintre colaboratorii lui George Enescu din Franţa a făcut ca România să beneficieze de o serie dintre obiectele personale care au aparţinut maestrului. La decesul acestuia, o valiză aparţinând compozitorului sosea la Bucureşti. Înăuntru, câteva dintre partiturile lui Enescu, o parte încă neterminate. Două dintre acestea au ajuns, cu noroc, în arhiva Filarmonicii Banatul Timişoara

Decizia unuia dintre colaboratorii lui George Enescu din Franţa a făcut ca România să beneficieze de o serie dintre obiectele personale care au aparţinut maestrului. La decesul acestuia, o valiză aparţinând compozitorului sosea la Bucureşti. Înăuntru, câteva dintre partiturile lui Enescu, o parte încă neterminate. Două dintre acestea au ajuns, cu noroc, în arhiva Filarmonicii Banatul Timişoara

Maestrul Remus Georgescu a oferit Timişoarei accesul la două dintre partiturile originale, scrise de George Enescu. Una dintre compoziţii era terminată, una dintre acestea a necesitat „ajutorul” lui Georgescu pentru a fi finalizată. Povestea partiturilor are loc în 1979, atunci când unul dintre colaboratorii lui George Enescu decide să ofere României o parte dintre lucrurile maestrului cu care a colaborat, iar cele mai valoroase dintre lucruşoarele înghesuite în valiză au fost numeroase partituri scrise de Enescu. Adresa scrisă în dreptul destinatarului valizei valoroase a fost Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Mare parte dintre partituri au ajuns la Muzeul Enesecu, alte câteva asemenea partituri i-au făcut norocoşi pe câţiva muzicologi. Compozitor şi dirijor în cadrul Filarmonicii Banatul, Remus Georgescu a reuşit să aducă la Timişoara două dintre aceste partituri. Ele au fost incluse pe lista lucrărilor aflate în arhiva filarmonicii.

În 1979, în România ajungea, de la Paris, o valiză cu note, partituri, multe dintre ele neterminate, ale lui George Enescu. Două dintre aceste preţioase manuscrise se află, de atunci, în arhiva Filarmonicii Banatul. Lucrările au fost interpretate în primă audiţie absolută, în urmă cu peste 30 de ani, chiar de orchestra simfonică timişoreană după ce maestrul Remus Georgescu a finalizat cea de-a doua partitură. Ioan Coriolan Gârboni, actualul director al filarmonicii, vrea să reitereze evenimentul într-un concert dirijat tot de maestrul Remus Georgescu.

Poemul simfonic Voix de la nature şi Suite Châtelaine pentru orchestră, cele două partituri, sunt de atunci obiecte păstrate cu grijă. Dacă Poemul simfonic a fost finalizat de Enescu, Suita nu a fost terminată în 1911 atunci când a fost scrisă. Georgescu a reuşit să ducă la bun sfârşit şi această partitură, folosind schiţa celei de-a doua părţi a Suitei.

Cele două lucrări au fost intepretate, în premieră absolută, de Filarmonica Banatul, în stagiunea 1980 – 1981. Tot atunci, interpretarea celor două partituri a fost înregistrată, discul realizat atunci fiind o raritate în aceste vremuri. De atunci, cele două producţii muzicale nu au mai fost cântate.

Coriolan Gârboni vrea să schimbe această situaţie şi în cadrul unui concert special, la care dirijor să fie chiar Remus Georgescu, să se cânte din nou cele două piese compuse de Enescu. „Sunt, desigur, cele mai preţioase partituri originale pe care le avem în patrimoniul Filarmonicii Banatul. Avem în plan se reiterăm acel eveniment, să cântâm din nou cele două partituri, într-un concert-eveniment, dirijat tot de maestrul Remus Georgescu, pe care aş vrea să îl sărbătorim cu acel prilej. Mi-ar plăcea să cântăm atunci, alături de cele două lucrări ale lui George Enescu, un concert de Remus Georgescu. I-am făcut deja această invitaţie”, a declarat Ioan Coriolan Gârboni, directorul Filarmonicii Banatul.

Deocamdată cele două partituri nu vor fi suport de concert pentru melomani. În cadrul Festivalului Timişoara Muzicală, ce se va încheia pe 16 mai, nu vor fi cântate. Dar, în perioada 12 – 18 septembrie, la Timişoara au loc Zilele Enescu şi nu e exclus ca proiectul să fie pus în practică.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: