Povestea bisericii „Haulik“ de la Periam. Are a doua cupolă ca mărime după Ateneul Român. Arhitectul s-a sinucis în ziua în care s-a sfinţit lăcaşul de cult

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Biserica „Haulik” de la Periam a început să fie ridicată în anul 1847, dar a fost terminată abia în 1856. Este una dintre cele mai spectaculoase biserici din Timiş.

Una din cele mai interesante monumente arhitectonice din judeţul Timiş este, fără îndoială, biserica „Haulik” de la Periam (Perjámos sau Perjamosch după vechile denumiri), localite aflată la o distanţă de 50 de kilometri de Timişoara.

Aici avea să se construiască monumentala biserică ce poartă numele episcopului de Zagreb, Georg Haulik de Varallya, cardinal al Bisericii Catolice. 

Construcţia ei a durat aproape 10 de ani pentru că lucrările au început în 1847, cu puţin timp înaintea izbucnirii Revoluţiei Maghiare din 1848-1849. La sfinţirea din 1856 a participat inclusiv episcopul Haulik. 

Biserica era necesară pentru că Periamul a fost colonizat cu şvabi în 1845. 

Frescele din biserică au fost pictate de Josef Proksch, după modele vii: personalităţi ale comunei de atunci. 
 

Biserica are o lungime 38 de metri şi lăţimea de 39 de metri, iar în locul unui acoperiş obişnuit are o cupolă pe structură de lemn! Cupola uriasă a bisericii este a doua ca mărime după ateneul român din Bucureşti, care are diametrul de 22 metri. 

image
image

      

image


Ateneul Român de la Bucureşti. Clădirea a fost construită între 1886 şi 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron.
 

Legenda spune că arhitectul bisericii s-a sinucis într-un mod bizar, acesta aruncându-se de pe acoperiş chiar în timpul primei slujbe. Se spune că acesta era nemulţumit că acustica pentru concertele de orgă din biserică nu era cea mai bună.  

Parohia şi partea aceea (zona de sud) a localităţii actualei Periam purtau numele de Haulikfalva şi aveau în 1900 un număr de 1.258 romano-catolici (germani şi maghiari), patru greco-catolici, 28 de ortodocşi şi 17 reformaţi.

image


 

În 1910, Periam şi Haulikfalva aveau 5.348 de locuitori din care 4.309 germani, 468 maghiari şi 287 români. După unirea Banatului cu România, în periam trăiau în jur de 5.000 de locuitori, din care 450 erau români.

În 1992, din cei 6.572 de locuitori, 5.429 erau români, 598 ţigani, 324 germani şi 157 maghiari.
 

Biserica a fost construită pentru comunitatea romano-catolică, însă datorită plecării germanilor care au întemeiat Periamul numărul catolicilor a scăzut, iar astăzi se mai declară de acest rit 7,3 la sută din populaţie. 

image

Biserica „Haulik” a fost dată de Episcopia romano-catolică în administrare Bisericii greco-catolice. Conform ultimului recensământ, doar 1,29 la sută din populaţie este de confesiune greco-catolică. Însă romano-catolicii mai au o biserică în Periam, construită din secolul al XVIII-lea (în 1772 sub patronajul Sfântului Nepomuk), ca atare nu aveau atâţia credincioşi pentru două biserici. Preotul bisericii „Haulik” este Gheorghe Ardelean.
 

Pe frontispiciul biserici este reprezentat triunghiul în care este redat ochiul deschis, care veghează, ambele elemente fiind simboluri ale lui Dumnezeu, în trei persoane, Dumnezeu care vede tot şi cunoaşte tot.

Inscripţia latină o onorează pe Sfânta Fecioară Maria, ocrotitoarea lăcaşului: ”Sub ocrotirea Ta,  alergăm cu toţii, Sfântă Născătoare de Dumnezeu”.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite