Povestea unei beri de casă din Munţii Banatului. Reţetă dintr-o abaţie din Belgia, cum se făcea în anii 1800

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Povestea berii Sara de la Crivaia FOTO Facebook/Bere Sara
Povestea berii Sara de la Crivaia FOTO Facebook/Bere Sara

La realizarea berii de casă făcută la Crivaia (Caras-Severin) se foloseşte apa naturală de izvor din Munţii Semenicului.

Dacă în Europa Occidentală fabricarea de bere “hand-made” este o obişnuiţă, fiecare sătuc din Germania, Belgia, Cehia sau Anglia având cel puţin un producător de bere, în România cei care fac bere de casă sunt încă o raritate. Nu există tradiţie pentru aşa ceva, nu sunt nici specialişti. În Timişoara există de ceva vreme o minifabrică – Clinica de Bere, iar în Banat a mai apărut recent una: la Crivaia (comuna Văliug), în Munţii Semenicului. Aici se fabrică Berea Sara, o bere naturală, nefiltrată, nepasteurizată şi fără conservanţi. 

S-a născut din pasiunea unor timişoreni care şi-au construit o pensiune în comuna Văliug, iar berea era iniţial produsă pentru consum propriu şi pensiune. 

“Îmi place să beau bere. De aici a plecat totul. Am vrut să fac o bere care să fie pe placul meu. Nu a fost creată pentru a fi comercializată. A fost rezultatul unei pasiuni. Am vrut să fie natural, aşa cum se făcea în anii 1800. Folosim o reţetă folosită într-o abaţie din Belgia, iar apa este naturală, din munţii Semenic”, spune Răzvan Şandru, cel care a pus pe picioare mica fabrică din pivniţa pensiunii din Munţii Banatului.

Produce 280 de litri de bere pe lună

Primii paşi au fost de a învăţa cum se fabrică berea. Răzvan Şandru a citit cărţi de specialitate, a vizitat berării celebre din Europa, iar apoi a făcut şi un curs la Bucureşti. 

Când am ştiut cum se amestec hameiul, malţul şi toate mirodeniile, după ce am găsit sursa de apă, m-am apucat de procurarea logisticii necesare”, a povestit Şandru.

Bere Sara

Echipamentul a fost cumpărat din Cehia, malţul este cumpărat din Germania, drojdia din Belgia. Iniţial, berea se servea la Pensiuna Sara din Crivaia. Au transformat ocupaţia din timpul liber într-o slujbă cu jumătate de normă. Acum au ajuns să facă 280 de litri de bere pe lună.  

Am făcut toate demersurile pentru a ne autoriza, ceea ce a fost incredibil de dificil. Am pus pe etichetă steagul Banatului, pentru ca bănăţenii să fie bucuroşi că au o bere locală”, a mai spus Răzvan Şandru.

Cum se fabrică berea de casă

Berea de la Crivaia este creat practic cu mâna. Sunt cinci paşi până când berea ajunge în sticle. “Apa o aducem din inima muntelui, de la cota 1.400, acolo unde am găsit izvorul cu cea mai pură apă. Apoi măcinăm malţul la moara noastră, îl punem la înmuiat, la temperature de 68 de grade. Urmeză spălarea malţului la o temperatură de 78 de grade, apoi scoatem mustul şi îl punem la fiert, timp de 90 de minute, adăugând hameiul şi condimentele”, a mai povestit berarul. Urmează să se pună totul în butoaie, se adaugă drojdia şi se lasă la fermentat două săptămâni. La final, berea se îmbuteliază în sticle.
 

“Berea este lăsată la fermentat în sticlă încă şapte zile, la o temperatură constant de 20 de grade. Apoi este ţinută la maturat încă cinci zile, la temperatura de 14 grade. Apoi se poate bea. Am ajuns la gustul actual după foarte multe încercări”, a mai explicat Răzvan Şandru. 

Bere Sara

Făbricuţa se află la subsolul pensiunii din Crivaia
 

Un produs 100% natural

Berea Sara este un produs fără aditivi, fără “chimicale”, eco. “Am vrut să facem o bere care să nu conţină E-uri. O bere eco. Iar cea mai bună bere din lume este cea pe care ţi-o faci singur. Rezultatul este o bere de casă nefiltrată, cu gust unic, creată după o reţetă din abaţiile belgiene. Secretul gustului este şi apa de izvor din munţi. E un produs unicat”, a afirmat Magdalena Şandru, perechea lui Răzvan. 
 

Există două sortimente de bere Sara: neagră, de 8 grade, şi blondă, de 5 grade. În afară de pensiunea de la Crivaia, berea putea fi cumpărată din două cafenele în Timişoara: la Bistro Reciproc, unde se vând doar produse ecologice, şi la Cafe Spirit. Acum însă s-au găsit şi alţi distribuitori dornici să vândă berea de la Crivaia. Berea costă mai mult decât o bere obişnuit, preţul cu care pleacă de la producător fiind de opt lei.

Bere Sara

Clinica de Bere de la Timişoara produce Terapia 

Clinica de Bere este o fabrică înfiinţată în Timişoara de fraţii Marcellus şi Heinrich Loth, doi şvabi care s-au repatriat în România după emigrarea din timpul lui Ceauşescu. Clinica de Bere produce în acest moment două sortimente: Terapia Platin, bere albă nefiltrată şi Terapia Gold, bere blondă nefiltrată.
 

Ideea de a deschide o fabrică de bere a venit dintr-o zonă de hobby. „Fratele meu, un berar pasionat, şi-a cumpărat o instalaţie de făcut bere, pe care a montat-o în garaj. Iniţial, berea era făcut pentru consum propriu. Dar s-a născut ideea să facem ceva şi la scară mai largă. Aşa că, în 2011, am început să producem berea sub marca Clinica de Bere. Iniţial, am livrat la nivel local“, a declarat Marcellus Loth.

Bere Sara

„Clinica de Bere“ produce sortimente de bere nefiltrată, nepasteurizată şi fără conservanţi. Asta înseamnă că berea nu poate fi ţinută perioade îndelungate, ci trebuie să fie băută cât este proaspătă. „Termenul de valabilitate al berii este de trei luni, după care începe un proces de refermentare, din cauza drojdiei. Cea industrială poate să reziste şi un an, şi la soare“, a mai spus Loth.

Berea supoterilor lui Poli

Clinica de Bere s-a dorit un produs specific oraşului, ceva cu care timişorenii să se poată mândri şi cu care să se poată identifica. 

„Noi nu dorim să milităm împotriva produselor industrializate, ci să oferim o alternativă pentru toţi cei care îşi doresc să-şi diversifice viaţa şi să consume produse şi alimente neindustrializate. Iniţiativa noastră de a produce bere de cea mai înaltă calitate, proaspătă, naturală, nefiltrată, nepasteurizată şi fără conservanţi are la bază tocmai această dorinţă de a păstra, salva şi crea noi tradiţii şi valori locale”, a mai spus Marcellus Loth.

Bere Sara

Berea de la Clinica de Bere a fost deja îmbrăţişată de suporterii alb-violeţi de la Poli Timişoara, pentru care se vine berea sub marca “Drojdierii”. O bere specială au şi rugbiştii de la RCM Timişoara, care au berea “Rugbeer”.

Având fabrica de bere, cei doi fraţi s-au gândit că următorul pas este de a deschide o berărie pe măsură. Aşa a luat naştere castelul de la Moşniţa Nouă. Acesta este atât hotel, restaurant şi berărie, cât şi fabrică de bere. Clădirea este proiectată după castele şi conace din zonele Alsacia şi Lorena. 


Citiţi şi:


FOTO Castelul de bere din Banat. Doi fraţi din Timişoara şi-au construit un palat ca-n basme: „M-am inspirat după cele din Alsacia şi Lorena“
 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite