Postarea preşedintei Tribunalului Timiş pe Facebook: „Politicieni corupţi în tovărăşie cu interlopii sponsori“. Cum a fost tranşată ancheta disciplinară

Preşedintele Tribunalului Timiş, Adriana Stoicescu FOTO Adrian Pâclişan

Preşedintele Tribunalului Timiş, judecătoarea Adriana Stoicescu, a scăpat de cercetarea disciplinară după ce a fost reclamată la Inspecţia Judiciară pentru o postare pe Facebook.

Inspecţia Judiciară a clasat plângerea formulată împotriva judecătoarei Adrian Stoicescu de Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie”, condusă de procurorii Bogdan Pîrlog şi Sorin Lia. Stoicescu a fost reclamată la Inspecţia Judiciară pentru o postare de pe Facebook în care a vorbit, în susţinerea Danei Gîrbovan, despre „pseudo poliţiştii agramaţi şi burtoşi care anunţă când vine potera”, despre „pseudo procurorii care şi-au pus bazele republicii lor” şi despre „pseudo judecătorii care scriu minute la dictare”.

„Doamna judecător are norocul de a fi suplă”

În sesizarea depusă la Inspecţia Judiciară, procurorii Bogdan Pârlog şi Sorin Lia, au arătat că Adriana Stoicescu a avut „manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”. În plângerea depusă la Inspecţia Judiciară, cei doi procurori au făcut o analiză a textului publicat de Stoicescu pe Facebook, acuzând-o pe judecătoare inclusiv de faptul că în timp ce îi face pe poliţişti agramaţi „scrie fără diacritice”, „scrie greşit numele persoanei în susţinerea căreia denigrează toate organele judiciare (corect fiind Gîrbovan cu „î” )” sau „scrie cum vorbeşte („aruncate în spaţiu public”, forma corectă fiind „spaţiul”)”.

Procurorii Pârlog şi Lia au mai acuzat-o pe Stoicescu şi de faptul că „aduce atingere, cu intenţie, onoarei şi probităţii profesionale a poliţiştilor” şi prin faptul că îi face „burtoşi”, „în condiţiile în care doamna judecător are norocul de a fi suplă, iar condiţia fizică nu este un element esenţial nici în activitatea de poliţie judiciară, nici în magistratură, jignirea fiind una gratuită”.

În aceeaşi plângere, Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” mai arată că „referirea la carenţele intelectualo-educative şi defectele fizice pe care doamna judecător le proiectează asupra poliţiştilor este menită să introducă acuzaţia principală, aceea că poliţiştii sunt infractori”. „Chiar dacă din informaţiile prezentate în presă rezultă că un fost iubit al doamnei judecător, poliţist, a fost condamnat definitiv de către Curtea de Apel Alba Iulia la 6 ani de închisoare pentru luare de mită, acest aspect nu ar trebui să conducă la o generalizare”, au mai arătat Bogdan Pârlog şi Sorin Lia în plângerea depusă la Inspecţia Judiciară.

Apărarea judecătoarei Stoicescu

Judecătoarea Adriana Stoicescu s-a apărat susţinând că prin acuzaţia că a comis „o faptă cu caracter abject”, cei doi procurori care au reclamat-o au „denaturat complet sensul sesizării, dovedindu-se, în realitate, un atac suburban la persoană”. „Dreptul la liberă exprimare cuprinde două componente: libertatea de informare şi libertatea de opinie (...) Postarea mea se circumscrie primei componente, libertatea de opinie, care este legată, la rândul ei de libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie. Orice persoană are dreptul la opinii privitoare la viaţa socială şi la lumea care o înconjoară, inclusiv un judecător. (...) Analizând luările de poziţie publice ale petentei, constat cu amărăciune că libertatea de exprimare a magistraţilor devine pe zi ce trece apanajul unora, în detrimentul celor care nu au aceeaşi opinie”, s-a apărat Stoicescu.

Preşedintele Tribunalului Timiş a mai arătat că „esenţial este ca un magistrat să se abţină de la comentarii defăimătoare punctuale, nominale la adresa colegilor, dar nu şi la critici cu caracter general la adresa unor situaţii negative, de notorietate, cu un acut impact în rândul opiniei publice”. „Interpretările petentei sunt tendenţioase, scoase complet din context şi dornice să plaseze discursul meu într-o lumină care nu are nicio legătură cu realitatea. (...) Consider că absolut toate interpretările autorilor dovedesc o incapacitate fantastică de a recepta un mesaj, transmis în forma unui pamflet”, s-a mai apărat judecătoarea.

Decizia Inspecţiei Judiciare

Inspecţia Judiciară a clasat plângerea procurorilor Pârlog şi Lia arătând că postarea de pe Facebook a Adrianei Stoicescu se încadrează în limitele libertăţii de exprimare garantat de Constituţie şi de CEDO. „Impresia pe care o lasă postările doamnei judecător Adriana Stoicescu nu sunt de natură a crea, în ochii unui observator rezonabil, îndoieli cu privire la buna credinţă şi integritatea acesteia şi nu constituie o încălcare certă şi indubitabilă a exerciţiului libertăţii de exprimare inerent funcţiei de judecător, astfel cum acesta au fost conturate în jurisprudenţa CEDO (de exemplu în cauza Morrissnes contra Belgiei)”, se arată în rezoluţia prin care plângerea împotriva judecătoarei Stoicescu a fost clasată.

Inspectorul judiciar care a analizat cazul, Maria Andrieş, a arătat că textul pentru care Stoicescu a fost reclamată se încadrează în categoria pamfletului şi „nu este de natură a afecta imaginea publică a magistratului sau prestigiul public al instituţiei din care face parte”. „Este de notorietate existenţa unor derapaje în sistemul judiciar, cei care au manifestat comportamente deviante fiind, după caz, condamnaţi, sancţionaţi sau ridiculizaţi. În mod constant sistemul judiciar a respins orice implicare a celorlalte puteri în administrarea justiţiei, afirmând mereu că are atât capacitatea, cât şi instrumentele de autoreglare şi de înlăturare a comporamentelor neconforme. Ca urmare, în momentul apariţiei unor asemenea «semnale», sistemul judiciar ar trebui, mai degrabă, să se concentreze pe instrumentele de autoreglare de care dispune decât pe anatemizarea celor care îndrăznesc să le pună în discuţie”, a mai arătat inspectorul judiciar Maria Andrieş.

În fine, referitor la greşelile gramaticale şi tehnica de redactare a textului de care judecătoarea Stoicescu a fost acuzată, inspectorul judiciar a arătat că „pe lângă faptul că verificarea unor eventuale greşeli gramaticale excede atribuţiilor inspectorului judiciar, o eventuală existenţă a acestora nu poate constitui element material al abaterii disciplinare analizate”.