Pista de biciclete de pe digul Begăi, un proiect european executat şi întreţinut româneşte. „Unora le e ciudă că vine civilizaţia peste ei“ FOTO

Publicat: 10.08.2016 00:00

Ultima actualizare: 10.08.2022 21:58

Pista de biciclete de pe digul Begăi. Stâlpişorii de pe margine s-au rărit. FOTO Ştefan Both

Pista de biciclete de pe digul Begăi, una dintre cele mai utile proiecte transfrontaliere realizate între România şi Serbia, a avut deja nevoie de foarte multe reparaţii.

Pista de biciclete de pe digul canalului Bega, de la ieşirea din Timişoara până la graniţa cu Serbia, a devenit unul din locurile preferate ale amatorilor de pedalat din oraş. Din nefericire, la un an de la inaugurare, pista arată de parcă ar fi a nimănui. Un proiect transfrontalier de toată lauda a fost executat şi întreţinut româneşte; mare parte din trase - de la un capăt la altul, a avut nevoie deja de reparaţii şi lucrări de peticire din cauza crăpăturilor care au apărut în asfalt.

Bicicliştii spun că au tras un semnal de alarmă asupra lucrării încă de la inaugurare.

„Noi am fost la inaugurarea de anul trecut, la care a participat şi Titu Bojin, preşedintele CJT de atunci, şi am protestat. Încă de atunci au fost probleme. A scăpat bine de iarna care a trecut, dar de cea care urmează nu mai scapă. Nu cred că va mai fi aşa iarnă blândă. E o lucrare prost făcută. Am aflat o grămadă de detalii, despte ce e greşit. Nu s-a tasat şi nu are acele margini, se sparge ca blatul de prăjitură. A fost făcută prost. În ziua inaugurării a avut crăpături şi cârpeli. Între timp şi crăpăturile şi cârpelile s-au înmulţit. Se simt denivelările ca nişte traverse de tren, dacă ai o bicicletă mai rigidă nu te simţi bine”, a declarat Aurel Cotarcă, un timişorean care are şi o emisiune dedicată bicicliştilor pe postul online Alt Radio.

Pista de biciclete de pe digul Begăi FOTO Ştefan Bot

Directorul Apelor Banat, Titu Bojin, care a participat la inaugurarea de anul trecut din postura de preşedinte al Consiliul Judeţean Timiş, susţine că nu prea există soluţii pentru ca asfaltul de pe dig să nu se crape.

„Aceste lucrări de reparaţii vor trebui făcute în permanenţă. E o pistă de biciclete pe un dig, o lucrare inedită. Digul lucrează în permanenţă. Indiferent cum am vrea noi. Când e secetă se strânge şi crează mişcări ale asfaltului, când e apă mare şi se infiltrează în dig, lucrează din nou. E o permanentă mişcare. Astfel că pe dig vom avea probleme mereu. Indiferent cât de gros e asfaltul. Vom fi nevoiţi să facem aceste reparaţii, de cârpeli, destul de des”, a declarat Titu Bojin. Acesta recunoaşte însă că autorităţile vor căuta o altă tehnologie şi alte materiale, însă despre refacerea pistei de biciclete poate discuta de abia peste patru ani, când expiră perioada în care se află în garanţia Uniunii Europene.

Se sparg stălpişorii de pe marginea pistei

Pista de bicicletă de pe dig este şi locul unde unora le lipseşte cu desăvrşire buna-creştere şi spiritul civic. Peste 500 de stâlpişori reflectorizanţi au fost rupţi, sparţi, distruşi. Aceşti stâlpişori au fost montaţi din 25 în 25 de metri, pentru a ajuta bicicliştii noaptea. De ce ar rupe cineva stâlpişorii, e greu de spus! Culmea, au dispărut şi majoritatea bornelor de kilometraj.

„Problema este că pista nu este păzită deloc. Nu apar poliţiştii pe acolo. Sunt foarte mulţi oameni din satele din zonă care intră cu motociclete, cu scutere, am văzut că trec şi cu căruţa. Asta distruge foarte mult. Mai vin şi cu role. Deşi această pistă trebuie să fie rezervată doar pentru biciclişti. Fiecare respectă ce vrea. Stâlpişorii se rup doar din prostie. N-am să dau alt motiv. E pură prostie şi rea vionţă”, a declarat coordonatorul turelor bănăţene "Verde pentru biciclete", Sergiu Agoston.

Pista de biciclete de pe digul Begăi FOTO Ştefan Both

În ceea ce priveşte distrugerea stâlpişorilor reflectorizanţi, Titu Bojin, şeful Apelor Banat, nu găseşte nicio explicaţie.

„Asta e cultura unor concetăţeni de-ai noştri. Este şi o meteahnă a noastră că ne facem de multe ori că nu-i vedem, întoarcem spatele să nu ne punem mintea cu ei. E păcat. Nu putem ţine oameni să facă pază pe 37 de kilometri. Nu ştiu ce să zic mai mult despre nişte oameni care sunt certaţi cu legea, care nu se gândesc după ce beau o bere că ar fi bine să se ducă să se culce. Mai bine rup stâlpişorii, distrug chiar şi în oraş, parcuri, străzi, nu doar pe o pistă în mijlocul câmpului. Încă mai sunt şoferi care îşi permit să urce cu maşina, deşi am pus bariere”, a afirmat Bojin.

Citește și: Arheologul care sapă după vestigii în Siria, pe urmele regelui maghiar care a fost în Cruciada din Ţara Sfântă: „Cruciadele pot fi comparate cu NATO”

„Poate să fie şi localnicii, care merg la pescuit, merg cu oile la păscut, le e ciudă că vine civilizaţia peste ei. Pot să fie şi bicicliştii, nu ştiu ce să zic”, a adăugat Aurel Cotarcă.

Există şi numeroase bariere pentru oprirea traficului autovehiculelor pe dig, având în vedere că acesta este interzis. Amenzi sunt drastice pentru şoferii care se aventurează pe pista bicicliştilor, acesea putând ajunge până la 7.000 de lei. Numai să aibă cine să le dea.

Amenzi drastice pentru cei care trec în "fîşie"

Cu doi kilometri înainte de graniţă începe „fâşia verde”. Pe partea dreaptă a pistei, apare un indicator care îi avertizează pe biciclişti să nu treacă mai departe, chiar dacă pista nu se întrerupe. Cei care nu văd semnul şi continuă drumul, riscă amenzi din partea poliţiştilor de frontieră, între 100 şi 1000 de lei.

Pista are o lungime de 37 de kilometri, o lăţime de doi metri, stâlpi de semnalizare nu prea mai sunt, nici borne kilometrice, opt refugii laterale, fiecare dotat cu bancuţă, coş de gunoi şi loc pentru parcarea bicicletei. Până la Sânmihaiul Român se merge pe partea stângă a Begăi, însă apoi se travesează podul de fier şi se continuă pe partea dreaptă, până la frontieră.

Proiectul a costat peste două milioane de euro şi a fost finanţat din fonduri europene în cadrul programului IPA de Cooperare Transfrontalieră Romania-Republica Serbia.