Ping-pong cu banca de ţesuturi de la Spitalul Judeţean din Timişoara

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Uneori, ţesuturile prelevate la Spitalul Judeţean Timişoara fac drumul dus-întors de Bucureşti. Foto: Horia Călăceanu
Uneori, ţesuturile prelevate la Spitalul Judeţean Timişoara fac drumul dus-întors de Bucureşti. Foto: Horia Călăceanu

Proiectul a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii, dar zăboveşte la Finanţe. Construirea băncii de ţesuturi care ar îmbunătăţi activitatea de transplant de piele, tendoane şi oase din Timişoara este în continuare amânată.

Deşi proiectul iniţiat încă din anul 2006 a fost aprobat de Comisia Europeană, prin programul PHARE, acesta nu a mai fost dus la bun sfârşit, finanţarea trebuind să fie preluată de statul român. În 2010, proiectul a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii, existând atunci speranţe că banca de ţesuturi de la Timişoara, pentru care a fost inclusiv alocat un spaţiu de 450 de metri pătraţi în apropierea Spitalului Judeţean, va fi gata până la sfârşitul lui 2011.


Proiect în ceaţă


Dosarul celor patru bănci de ţesuturi care ar fi urmat să fie construite în ţară, în afară de cea de pe Bega fiind vorba despre realizarea altor trei la Bucureşti, Târgu Mureş şi Iaşi, este în continuare păstrat în sertarele Ministerului de Finanţe, pentru aprobarea sumei totale de 3,5 milioane de euro.


„Nu ştiu din ce motive, deocamdată proiectul nu s-a putut finaliza. I-am pierdut urma la minister. Cert este că nu există încă finanţare. Eu am oferit sprijin tehnic şi am coordonat relaţia cu autorităţile locale, care de altfel ne-au oferit sprijin total. Banca de ţesuturi ar fi foarte folositoare la Timişoara, unul dintre cele mai solide centre ale noastre din punctul de vedere al prelevărilor de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală”, a declarat Andrei Nica, director adjunct al Agenţiei Naţionale de Transplant. Potrivit acestuia, banca ar fi una regională, urmând să deservească mai multe judeţe din vestul ţării. În ea s-ar stoca pielea, tendoanele şi oasele prelevate de la persoanele declarate în moarte cerebrală de către specialişti, şi ale căror familii şi-au dat acordul în acest sens, pentru a putea fi ulterior transplantate pacienţilor cu cazuri deosebit de grave (arsuri, probleme ortopedice).

Dosarul celor patru bănci de ţesuturi este în continuare păstrat la minister

Singura bancă de ţesuturi este în Bucureşti

În prezent, deşi la Spitalul Judeţean se fac recorduri în privinţa cifrei anuale de prelevări, pielea, oasele şi tendoanele sunt trimise în Capitală, singurul loc din ţară unde pot fi păstrate. Când există pacienţi care au nevoie de transplant, medicii de la unitatea sanitară unde au fost prelevate ţesuturile sunt nevoiţi să le solicite din Bucureşti. „Sunt, practic, trimise la Bucureşti şi apoi aduse înapoi”, a precizat Dan Ilincariu, coordonator de transplant pentru regiunea Vest. 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite