„Părintele Daciei“, cel care a condus şi producţia Lăstunului, îndrăgostit de Timişoara. „Eşti un nebun dacă încerci să schimbi mentalitatea acestor oameni“

Constantin Stroe, supranumit „Părintele Dacia“, a fost cel care a pus pe picioare şi fabrica de la Timişoara în care s-a produs Lăstunul.

Constantin Stoe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) şi fost director Dacia, a murit sâmbătăm la vârsta de 74 de ani. Constantin Stoe a contribuit esenţial la scrierea istoriei Uzinei de Automobile Dacia, pentru care a lucrat ca şef de atelier, inginer-şef, director tehnic şi director general (1990-2002), ulterior ocupând funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie (2002-2015), iar apoi rămânând doar membru al CA al companiei Dacia Automobile SA. Este omul care se confundă cu istoria uzinei de la Mioveni. El a avut şi un rol important în privatizarea Dacia în 1999.

Stoe a fost cel care a pus pe picioare şi Uzina de Autoturisme de la Timişoara, unde s-a fabricat Dacia 500.   

Constantin Stroe, supranumit „Părintele Daciei”, era foarte apropiat de Timişoara, acolo unde, la sfârşitul anilor 80 avea să înceapă fabricarea modelului "Lăstun" - 500. 

„Cred că am ocolit globul pământesc de vreo 20 de ori, iar oricine m-a întrebat care ar fi oraşul din lume în care m-aş instala, care îmi place în mod deosebit, am pus Timişoara pe locul unu pentru toate motivele pentru care le am”, a declarat Constantin Stroe pentru “Adevărul”, în urmă cu şase ani. 

Stroe a povestit că a fost detaşat la Timişoara după protestele muncitorilor de la Braşov, din 1987. Avea de pus pe picioare Uzina Autoturisme Timişoara.

„Cei care m-au aruncat la Timişoara nu şi-au dat seama că îmi vor face cel mai bine. Voi timişorenii nici nu realizaţi în ce oraş trăiţi pentru că v-aţi obişnuit cu el. Opinia mea este a unui om de afară absolut dezinteresat, care a trăit în Timişoara ceva timp”, a spus Constantin Stroe. Directorul de la Dacia s-a adaptat rapid mentalităţii din capitala Banatului. 

“Am avut un principiu după care m-am condus şi mi-am spus aşa: eşti un nebun dacă încerci să schimbi mentalitatea acestor oameni, eşti un inteligent dacă te adaptezi mentalităţii lor ca să o foloseşti în mod fructuos. Eu am reuşit să mă adaptez acestei mentalităţi speciale”, a mai mărturisit Stroe. 

După Revoluţie, Constantin Stroe a fost singurul din cei 38 de directori din oraş care nu a fost dat afară. „Asta spune pe de o parte că eu am reuşit să mă adaptez mentalităţii bănăţenilor, iar pe de altă parte că bănăţenii ştiu să aprecieze chiar şi atunci când nu declară, o apreciere tacită care contează mult mai mult decât cea clamată”, a mai spus fostul vicepreşedinte Dacia. 

O altă caracteristică a Timişoarei care l-a i-a plăcut lui Stroie este multiculturalitatea oraşului. “M-a impresioant în mod deosebit că Timişoara este singurul loc din lume în care eu am văzut o convieţuire exemplară între mai multe etnii: români, maghiari, sârbi, şvabi. Eu nu am simţit acolo tensiuni interetnice. Asta arată o civilizaţie care s-a transmis din generaţie în generaţie…Unele clădiri sunt de o arhitectură aparte. Timişoara îşi păstrează o personalitate vizibilă cu ochiul liber. Vin de două trei ori pe an cu multă plăcere”,  mai spune „părintele” Daciei. 

Stroe a povestit şi despre zilele din cedembrie 1989. “Aveam în folosinţă o Dacie cu numărul 1 TM 465, iar maşinile cu trei cifre erau confundate cu maşinile securiştilor. Mergeam pe Calea Buziaşului şi m-am întâlnit cu mulţimea plecată din fabrici. Oamenii s-au năpustit asupra maşinii cu bâtele, cu picioarele. A fost suficient să strige unul <Nu daţi că e de-al nostrum> şi oamenii îmi strigau numele, ridicau maşina pe sus”, îşi amintea Constantin Stroe. 
 

Acesta a mai stat la Timişoara până în 9 februarie 1990, când o echipă de la Dacia a venit la Timişoara să-l coopteze pentru uzina de la Piteşti, acolo unde era şi familia. 

„Lăstunul” s-a produs la Timişoara până în 1991, iar pe poarta Uzinei Autoturisme au ieşit aproximativ 5.400 de maşini. În 1992, Guvernul a închis fabrica de la Timişoara, motivând ca Lăstunul nu mai este competitiv şi că nu mai reprezintă poporul român.

Citeşte şi:

Presele hidraulice care făceau caroseria din răşini a Daciei Lăstun funcţionează şi astăzi la Timişoara: „Caroseria din răşini era mai scumpă decât cea de tablă“

„Lăstunul” fabricat la Timişoara reînvie. Cum au transformat francezii „Baby-Dacia” într-o maşină serioasă

FOTO Maşinile fabricate în vestul României: Marta, prima de pe teritorul ţării, Malaxa, cea „furată“ de sovietici, şi „Lăstunul“ visat de Ceauşescu

Puternica industrie automotive din vestul României dă de lucru absolvenţilor de la Politehnică

FOTO Universitatea Politehnica din Timişoara şi-a făcut echipă de "Formula 1". Studenţii construiesc primul monopost pentru concurs