Pacea de la Passarowitz din 1718 şi urmările sale. Tratatul care marchează începutul dezvoltării moderne a Banatului

Pacea de la Passarowitz din 1718 şi urmările sale. Tratatul care marchează începutul dezvoltării moderne a Banatului

Vasile Sopon, preşedinte Asociaţiei Eugeniu de Savoya şi contele de Virmont

Muzeul Naţional al Banatului aduce în premieră naţională, la Timişoara, o expoziţie dedicată Conferinţei de pace de la Passarowitz, realizată de Muzeul Universal Joanneum din Graz (Austria), cu sprijinul Forumului Cultural Austriac.

Conferinţa de pace de la Passarowitz, desfăşurată în urmă cu 301 de ani, s-a finalizat prin încheierea unui tratat care marchează începutul dezvoltării moderne a Banatului. 

Tratatul din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic.

În urma acestui acord, Banatul şi alte teritorii stapânite de otomani sunt încorporate Casei de Habsburg. Este, practic, momentul de (re)naştere a Banatului, care a devenit din nou o provincie europeană şi creştină, iar măsurile luate de noua administraţie au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă. 

21 iulie 1718 a fost momentul care a dus la apariţia unei noi “Ţări de Coroană", numită Banatul Timişoarei, Banatul timişan ori, simplu, Banat. 
 
În acest context, Muzeul Naţional al Banatului aduce în premieră naţională, la Timişoara, o expoziţie dedicată Conferinţei de pace de la Passarowitz, realizată de Muzeul Universal Joanneum din Graz (Austria), cu sprijinul Forumului Cultural Austriac.
 
Vernisajul e programat joi, 27 iunie, la ora 21.00 în mansarda Bastionului Maria Theresia din Timişoara. Expoziţia va putea fi vizitată până în data de 31 iulie.
 
Evenimentul va începe, la ora 20.00, cu un program artistic în curtea bastionului. 
 
Pacea de la Passarowitz va fi marcată de Muzeul Banatului printr-un eveniment artistic şi de reconstituire istorică.
 
Prin aportul mai multor formaţii artistice, va fi rememorat momentul istoric. 
 
Participanţi vor fi grupurile de păstrare a tradiţiilor - Peregrinii (muzică istorică, interpretare, coregrafii, prezentare), Losonczy Istvan (reconstituire istorică -  partea otomană) şi Eugeniu de Savoya (reconstituire istorică- partea austriacă), iar naratorul - Sergiu Galiş de la Radio Timişoara.


 
„Trimişii Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, Damian Hugo, conte de Virmont, şi ai Imperiului Otoman, Ibrahim Aga, cu suitele şi gărzile lor personale, vor fi primiţi la Bastion de mediatorul păcii, împuternicit din partea Marilor Puteri, Francesco, viconte de Colbier, sub corturi ridicate în acest scop. Cei doi plenipotenţiari vor semna Pacea care consfinţeşte trecerea Banatului şi a Timişoarei, din nou, după 13 generaţii, sub stăpânirea unui principe creştin. Totodată, Pacea va fi semnată în numele serenissimului principe Carol al VI-lea, Împăratul Romanilor, şi al puternicului stăpânitor Ahmed al III-lea Han, Sultan al Otomanilor. Salve de tun vor marca finalul ceremoniei oficiale şi un spectacol va fi oferit de partea otomană în onoarea noilor prieteni. Numele de-acum trei secole al grupului muzical era Seyahatler. În limba de azi a ţinutului, numele e Peregrinii”, transmit reprezentanţii Muzeului Banatului.
 
Rolul contelui de Virmont va fi interpretat de preşedintele asociaţiei Eugeniu de Savoia, Vasile Sopon. În rolul lui Ibrahim Aga, va fi medicul Ovidiu Apolzan, membru al asociaţiei Losonczy Istvan.

 
Trupa timişoreană Peregrinii va interpreta rolul muzicienilor Seyahatler, care au susţinut ultimul concert otoman în 1718.
 

În perioada 1714-1718, otomanii au avut mai multe succese împotriva Veneţiei şi în luptele purtate în Grecia, dar au fost înfrânţi la Petrovaradin, în 1716, de către trupele imperiale habsburgice conduse de prinţul Eugen de Savoia.
 
Tratatul de la Passarowitz din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman, pe de-o parte, şi Imperiul Habsburgic şi Republica Veneţiană, de cealaltă parte.
 
Imperiul Otoman a pierdut Banatul Timişoarei, Serbia de Nord (inclusiv Belgradul), nordul Bosniei şi Oltenia în favoarea Casei de Habsburg.  Belgradul şi Oltenia au fost obţinute ulterior înapoi de Imperiul Otoman în 1739 prin Tratatul de la Belgrad.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: