Moştenirea otrăvită a comunismului, după 30 de ani. „Nu doar că mint acum, şi atunci erau nişte profesionişti de doi lei“

Au demarat evenimentele care amintesc şi comemorează 30 de ani de la începutul revoluţiei anticomuniste de la Timişoara. Primul dintre ele, care poartă titlul „După 30 de ani. Moştenirea otrăvită a comunismului”, a început marţi, 26 noiembrie, la Casa “Adam Muller Guttenbrun”.

"După 30 de ani. Moştenirea otrăvită a comunismului" este titlul unei conferinţe internaţionale, pusă la cale de Memorialul Revoluţiei din Timişoara, Forumul Democrat al Germanilor din Banat şi Fundaţia Europenă pentru Ştiinţă şi Cercetare din Berlin. 

La conferinţa de la Timişoara participă istorici şi muzeografi din şase ţări: Germania, Ungaria, Bulgaria, Albania, Republica Moldova şi România. Specialiştii abordează teme incitante legate de Revoluţia din Decembrie 1989, disidenţe în perioada comunistă, comunismul şi schimbările socio-politice din Europa Centrală şi de Est, disidenţe în perioada comunistă.

Gino Rado, vicepreşedintele Memorialului Revoluţiei, a vorbit, în prima zi, despre “Manipulare prin dezinformare”.

Tema nu este nouă, manipulare şi dezinformare a fost şi în timpul revoluţiei, după 1989, dar este şi în ziua de azi, când online-ul este plin de “fake news” în ceeea ce priveşte evenimentele de acum 30 de ani, spun participanţii la eveniment.

“Încă din data de 15 decembrie, autorităţile locale, în special Consiliul Judeţean de Partid Timiş, condus de prim secretarul Radu Bălan, au ştiut fără echivoc realitatea din teren. Bălan a fost informat de ofiţerii de securitate aflaţi la faţa locului, la biserica reformată din Timişoara. Au ştiut permanent ce s-a întâmplat acolo. Radu Tinu, adjunctul Securităţii Timiş, l-a trimis pe locotenentul Petru Pele, şeful serviciului care se ocupa de supravegherea preotului Laszlo Tokes, cu sarcina precisă de a informa şi de a împiedica accesul în locuinţa preotului.

În aceeaşi dimineaţă, Ceauşescu îl sună pe Radu Tinu, pentru a afla care este situaţia la Timişoara. În 16 decembrie, lucrurile evoluează spectaculos, de la oră la oră, mişcarea se tranformă, seara, într-un protest împotriva dictaturii comuniste, împotriva lui Ceauşescu. Emil Bobu îl trimite la Timişoara pe Nicolae Mihalache, adjunctul secţiei organizatorice a Comitetului Central al PCR, cu scopul de a se informa precis asupra ceea ce se întâmplă la Timişoara, dar informaţiile ajung deformate la Ceauşescu. Este o primă încercare de manipulare a evenimentelor de la Timişoara. Activul de patrid nu a îndrăznit să raporteze lui Ceauşescu adevărata natură a protestului! După degeneralizarea manifestărilor în tot oraşul şi deschiderea focului, Ceauşescu şi o parte din conducerea partidului a apărut la televizor cu un comunicat şi a afirmat că în Timişoara sunt acţiuni violente organizate de agenţi străini, de elemente iredentiste şi de huligani”, a început prelegerea Gino Rado. 

Foştii ofiţeri din aparatul represiv au încercat să se declare apărători ai statului

Manipulare şi dezinformare este cuvântul de ordine şi în ceea ce opriveşte cadavrele furate de la morga Spitalului Judeţean din Timişoara, care au fost transportate la Bucureşti şi incinerate la Crematoriul Cenuşa.

“Cadavrele au fost arse cu scopul de a spune că aceşti oameni au fugit peste graniţă. Era un alt motiv de a minţii şi a manipula. La sfârşitul zilelor revoluţionare, în 22 decembrie, după fuga lui Ceauşescu, sunt distruse documentele de la Spitalul Judeţean, iar în curtea Ministerului de Interne sunt arse alte documente incriminatorii. În lipsa acestor documente, foştii ofiţeri din aparatul represiv au încercat să se declare apărători ai statului. În 16-17 decembrie, oamenii erau bătuţi pe străzile oraşului, erau reţinuţi ilegal, bătuţi din nou în curtea securităţii şi în beciurile miliţiei. În timp ce loveau cu brutalitate, bătăuşii în uniforme ale Ministerului de Interne urlau la victime că dacă au dorit libertate, nu o să mai vadă lumina soarelui. În cadrul proceselor care au urmat, aceşti ofiţeri au susţinut că au arestat doar hoţi şi că nu au fost doar brutali. Altă minciună, altă încercare de dezinformare”, a explicat Gino Rado. 

La ordinul generalului Diaconescu, la penitenciarul din Timişoara au fost adui aduşi mai mulţi procurori şi din alte judeţe ale ţării. 

“În 17 decembrie, Diaconescu a prezentat procurorilor o listă cu aşa zise <zece porunci>, de la centru, pe baza cărora trebuia să se efectueze cercetările. La punctul 9 se insista asupra ideii că trebuie să reiese că la declanşarea revoluţie şi în spatele demonstranţilor se află iredentişti unguri”, a mai spus Rado.

Una din cele mai mari manipulări a fost lupta armatei cu teroriştii străni, în urma cărora au murit aproape o mie de persoane şi alte 2.200 au fost răniţi, în toată ţara.

“Prima manipulare, afirmaţia că cei care au tras în oameni au fost terorişti străini şi ofiţeri din Ministerul de Interne. Forţele MApN fiind considerate fraterne. S-a dus o puternică propagandă media pe ideea că armata a fraternizat cu manifestanţii. Ofiţerii din M.I., arestaţi în decembrie 1989, în cadrul procesului Timişoara şi-au schimbat depoziţia radical după primele declaraţii date în faţa procurorilor. Timişoara a fost denigrată grosolan în mass-media de la Bucureşti. Timişoara nu a fost iertată pentru îndrăzneala de a cere, prin puntul 8 al Proclamaţiei, Legea Lustraţiei. S-a spus că timişorenii vor autonomie teritorială, să se separe Banatul de ţară şi să-l aducă pe Regele Mihai. Toată Timişoara a fost hulită în ţară. Am cunoscuţi care circulau cu maşina cu numerele de Timiş prin ţară, li se spărgeau parbrizele, geamurile, li se dezmflau roţile. A urmat fenomenul Golaniada şi aducerea minerilor pentru apărarea democraţiei şi discreditarea definitivă a partidelor istorice, a fost o altă manipulare şi dezinformare”, a mai povestit Gino Rado.

"Au tocmit istorici să încerce să acrediteze teoria cu agenţii străini şi teroriştii"

După 30 de ani, în zilele noastre, încă se fac manipulări şi dezinformări despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989. 

“Pe de o parte sunt cei care sunt de partea politicului, care au orchestrat evenimentele de după fuga lui Ceauşescu. Au tocmit istorici să încerce să acrediteze teoria cu agenţii străini şi teroriştii. De altă parte au fost ofiţeri din cadrul armatei şi de la M.I., care au scris cărţi, care încearcă din răsputeri să manipuleze adevărul istoric. Aceste instituţii care au participat la reprimarea violentă a manifestanţilor apar ca apărători ai celor care au protestat. În anii de după revoluţie a existat chiar o lozincă, ce spune aşa: <Cine a tras în noi, în 16-22?>. Răspunsul unic era: <Noi am tras în noi!>. Regretabil este că aceşti manipulatori dispun de surse de finanţare consistente, se tipăresc tiraje mari de cărţi, care se găsesc pretutindeni, iar cei care încearcă să stabilească adevărul istoric, în mod coerent, corect, nu dispun de sprijin financiar, iar acest război este inegal. O persoană care nu cunoaşte ce s-a întâmplat şi vrea să facă cercetări poate să cadă pradă acestor dezinformări”, a explicat Gino Rado.

"Să nu ne imaginăm că cei care făceau munca de spionaj umblau prin oraş cu Kalasnikovul sub palton"

Foştii ofiţeri de securitate, prin natura meseriei specialişti în manipulare şi dezinformare, au indus teoria agenţilor străini, afirmă Rado.

“Se spune că aceşti agenţi străini au făcut reovoluţia. Au fost scenarii cu agenţii străini sovietici, sârbi, americani sau unguri. Şi Nicolae Ceauşescu a avut convingerea la început că la Timişoara au acţionat agenţi străini. Poate că şi-a schimbat părarea când a văzut cine a făcut parte din completul de judecată care l-a condamnat la moarte. Prea târziu însă. A fost executat imediat după pronunţarea sentinţei. Trebuie să fac o precizare. Să nu se facă confuzie între agenţii de spionaj, de contraspionaj, care, în general, lucrau ca diplomaţi la ambasade şi consulate, şi aşa zişi terorişti care au tras în Timişoara şi Bucureşti. Să nu ne imaginăm că cei care făceau munca de spionaj umblau prin oraş cu Kalasnikovul sub palton”, a mai spus Rado.

"Au fost trimişi la Timişoara ofiţeri pentru a demonstra implicarea agenţilor străini"

Imediat după 22 decembrie 1989, numeroşi ofiţerii miliţiei şi ai securităţii au fost arestaţi. Aceştia au afirmat în primele declaraţii date procurorilor, cât şi în Procesul de la Timişoara (care a început în martie 1990), acelaş lucru: nu au existat forţe iredentiste ori agenţi străini care să fi provocat sau coordonat demonstraţiile din Timişoara. Generalul Macri – şeful direcţiei de Contraspionaj economic din DSS, şi echipa sa au fost trimişi la Timişoara, tocmai pentru a indentifica agenţii străini de la Timişoara, dar nu au găsit niciunul.  

“Au fost trimişi la Timişoara ofiţeri pentru a demonstra implicarea agenţilor străini. Filip Teodorescu, colonel, fost locţiitor al şefului Contraspionaj din DSS, spune: <Am luat legătura cu şeful serviciului, Dragoman Romul, mi-a comunicat că nu se confirmă introducerea de agenţi străini în ţară, că nu are informaţii de această natură. Pe întreaga perioadă a evenimentelor de la Timişoara, cu toate eforturile depuse, nu am reuşit să obţinem informaţii care să rezulte că agenţii spionajului străin s-au infiltrat în judeţul Timiş în scopul de a destabiliza situaţia. În dimineaţa de 18 decembrie, Emil Macri i-a chemat pe Sima, Radu Tinu, Atudoroaie, subsemnatul şi Anastasiu, care ne-a cominicat ordinul lui Vlad de a contacta, pe reţea informativă, pentru a stabili cauzele incidentelor produse şi pe iniţiatorii acestora. Fiecare dintre noi, prin linia de muncă, am trecut la concretizarea acestui ordin. Menţionez că datele comunicate de noi la Bucureşti au fost că acţiunile au fost spontane şi nu se datoresc unor organizări prealabile sau a unor agenţi străini>.

Totodată, Anastasecu Gabriel, fost locţitor al Direcţiei Informaţiei Interne din DSS, spune aşa în cadrul Procesului de la Timişoara: <Vă declar că singurele informaţii care au fost obţinute pe acest profil de muncă a fost faptul că nu s-au obţinut date din care să rezulte că cetăţeni străini ar fi participat sau au fost angrenaţi în scopul destabilizării situaţiei, datorită celor produse în noaptea de 17 decembrie, majoritatea străinilor au cerut şi li s-a dat voie să plece. Nu au fost semnalaţi cetăţeni străini sau elemente de origine română care să fi pătruns în ţară în mod ilegal şi care să poată deveni suspecte. Am fost aspru criticat, admonestat sever de generalul Macri, că eu şi ofiţerii de la Bucureşti am venit degeaba la Timişoara. Nu am putut să prezentăm niciun fel de informaţii care să poată fi acceptată de conducerea Departamentului. Nu s-au obţinut nişte informaţii care s-au dorit într-un fel, pentru că se acreditase ideea că această destabilizare este urmare a unor acţiuni a servicilor de spionaj realizate cu agenţi străini. Ceea ce nu a fost cazul>”, a mai declarat Gino Rado.

Şi alte peronaje cheie, ofiţeri de rang superior din Direcţia Securităţii Statului, au dat declaraţii pe tema teroriştilor, a celor care au tras după 22 decembri. 

„Emil Macri spunea: <Armata nu avea niciun fel de informaţii de la noi, dar nici nu au solicitat. A fost dislocat la Timişoara un detaşament al Direcţie de Informare al Armatei – DIA. Ştiu că la fabrica Elba, oamenii au prins trei persoane suspecte, pe care i-au predat ofiţerului de obiectiv, locotenent Ştef, de la Securitate. Au fost duşi la inspectorat şi prin legitimare am observat că sunt de la DIA. Aveau legitimaţii, aveau ordin de serviciu, erau înarmaţi. Mi-a confirmat că în oraş, DIA are un detaşament puternic. Nu ştiu dacă erau 50 sau 100>. O altă declaraţie interesantă a avut-o şeful securităţii judeţului Sibiu, în cadrul procesului Nicu Ceauşescu. Acesta a spus spus: <Evenimentele de la Sibiu au avut loc datorită unor forţe speciale, nu ştiu cine i-a adus, cine sunt, erau amplasaţi pe clădiri, cert este că au deschis focul pentru a crea panică şi confuzie, pentru a da timp armatei să riposteze şi pentru a compromite organele de securitate şi de miliţie>”, a mai afirmat Rado.

"După ce au fost arestaţi toţi aceşti ofiţeri, nu au fost periaţi, nu ştiau ce se va întâmpla cu ei... În primele anchete au declarat, cred eu, adevărul. Sau au fost cel mai aproape de adevăr. După ce au văzut că se poate şi altfel, uşor uşor şi-au schimbat declaraţiile. Bine sfătuiţi de avocaţi, au negat tot ce au spus în prima parte. La început toţi au spus atunci că nu au găsit indicii că au fost agenţi străini care să fi coordonat evenimentele. De ce după aceea au încercat să acrediteze ideea agenţilor străini? Era nevoie de acreditarea ideea că alţii au acţionat, nu instituţiile române sunt vinovate de crimele din Timişoara, Bucureşti şi acolo unde a fost cazul", a adăugat Gino Rado.

Câţi cetăţeni au intrat în ţară în perioada 1-4 decembrie 1989

Vicepreşedintele Memorialul Revoluţiei a studiat intrările şi ieşirile cetăţenilor străini în perioada 1-14 decebrie 1989 şi le-a comparat cu situaţia din perioada 1-14 decembrie 1988. 

“Cifrele spun următorul lucru. În 1988, au intrat 131.176 de cetăţeni, iar în 1989 au intrat, în aceeaşi perioadă, 110.896 de persoane. În decembrie 89 au intrat cu 20.000 de persoane mai puţine decât cu un an înainte. Au fost făcute multe afirmaţii legate de autoturismele sovietice. Dacă cineva îşi poate închipui că aceste autoturisme pline cu cetăţeni străini puteau să treacă frontiera şi să se plimbe nestingheriţi prin ţară, în cel mai bun caz este un naiv”, a completat Gino Rado.

"Chiar şi în zilele noastre sunt aşa zişi istorici care spun că eroii noştri, furaţi din morga Spitalului Judeţean şi arşi la cremtoriul Cenuşa au fost agenţi străini. Am avut un aşa zis istoric, care s-au dovedit colaboratori ai securităţii, plătiţi de securitate, ca celebrul Stoenescu, care este unul dintre cei care au încercat să manipuleze destul de puternic tot ce s-a întâmplat în 89. Noi încercăm să contrabalansăm această dezinformare dusă, e destul de greu. Dar noi vrem să spunem adevărul aşa cum a fost el, din documente. Ştiu că ce facem noi la Memorialul Revoluţiei deranjează şi acum, după 30 de ani, simt asta prin faptul că nu suntem sprijiniţi deloc. Însă noi vom aduce în faţa opiniei publice doar adevărul”, a conchis Gino Rado. 

"Nu doar că mint acum, ci că erau nişte profesionişti de doi lei”

“Eu sunt dispus să accept că au fost agenţi străini în Timişoara. Să zicem că au fost. Dar era datoria lui Filip Teodorescu să-I prindă. Nu a prins niciunul. Nu are nicio dovadă. Nu putem exclude prezenţa unor agenţi, nu avem de unde să ştim, dar era treaba lor să-i prindă. Asta înseamnă că nu doar că mint acum, ci că erau nişte profesionişti de doi lei”, a adăugat publicistul şi profesorul universitar Lucian Vasile Szabo, cel care a iniţiat un curs despre Revoluţie la Universitatea de Vest din Timişoara.

La conferinţa de la Timişoara participă specialişti, istorici şi muzeografi din şase ţări, Germania, Ungaria, Bulgaria, Albania, Republica Moldova şi România. Specoaliştii abordează teme incitante legate de Revoluţia din Decembrie 1989, schimbările socio-politice din Europa Centrală şi de Est, disidenţe în perioada comunistă sau comunismul în Europa Centrală şi de Est. 

Conferinţa internaţională “După 30 de ani. Moşternirea otrăvită a comunismului”, va continua mâine la Casa “Adam Muller Guttenbrun”, iar în joi evenimentele se vor ţine la Memorialul Revoluţiei.