Senatorul Ilie Sârbu, somat să răspundă în numele cui au fost închise porţile Catedralei pe 18 decembrie 1989

Lumânări în memoria celor care au fost împuşcaţi pe treptele Catedralei

Partidul Mişcarea Populară, filiala Timiş, cere un răspuns din partea senatorului Ilie Sârbu, la întrebarea: „în ordinul cui au fost închise porţile Catedralei?”.

Conform celor de la Mişcarea Populară, ziua de 18 decembrie 1989 este ziua ticăloşiei inimaginabile a regimului ceauşist şi a slugilor sale. Luni, 18 decembrie, seara, s-a tras în plin în manifestanţii strânşi în faţa Catedralei. Ale cărei porţi erau închise din ordinul cuiva care continuă să tacă.
 

Luni, 18 decembrie 1989, a fost ziua în care persoane încă neidentificate, după 26 de ani, au împucat răniţi din spitalele Timişoarei. Luni, 18 decembrie 1989, a început „Operaţiunea Trandafirul”, în urma căreia 43 de cadavre vor fi furate din Morga Spitalului Judeţean, vor fi duse la Bucureşti, incinerate, iar cenuşa lor va fi aruncată. 

„Filiala Timiş a Mişcării Populare cinsteşte memoria morţilor Timişoarei şi le mulţumeşte cu umilinţă pentru sacrificul lor. Dar şi aşteaptă, pentru ei, răspunsuri la următoarele întrebări cu privire la acea zi.
 

Domnule Ilie Sârbu, din ordinul cui au fost închise porţile catedralei? Nu mai sunteţi nici parlamentar, nici nu mai vă aflaţi în fruntea unui partid politic acum! E vremea să spuneţi ce ştiţi! Pentru liniştea celor ce au bătut cu disperare la uşa Casei Domnului! 
 

Cum este posibil ca nimeni din justiţia română să nu fi reacţionat, până acum, la una dintre cele mai flagrante erori judiciare, anume că furtul cadavrelor din Spitalul Judeţean Timişoara nu a fost calificat ca ilegal, în cadrul Procesului de la Timişoara? Şi a făcut ca cei care au coordonat operaţiunea să scape basma curată? Unii dintre acei ofiţeri trăiesc încă şi au pensii ce batjocoresc memoria celor arşi şi aruncaţi prin canale! 

De ce nu se fac publice concluziile „Comisiei de analiză a faptelor petrecute în decembrie 89 în unităţile sanitare din Timişoara”?

De ce nici SRI-ul, nici Poliţia, nimeni nu a răspuns niciodată probelor evidente prezentate de Dr. Marius Nicolcioiu despre tentativele de intimidare la care a fost supus în 1991?

Cum este posibil ca, după 26 de ani, din cele 43 de cadavre furate din Spitalul Judeţean să mai existe încă patru cadavre neidentificate?

Nu v-a fost ruşine, Ion Iliescu, să îi graţiaţi, în 2002, pe Rotariu Constantin, Păun Ioan şi Gheorghe I. Constantin, adică pe cei vinovaţi de masacrul din calea Lipovei, <pe motive umanitare?>. Nu ştim dacă aceste întrebări vor primi răspuns. Important însă este, pentru noi, ca timişorenii să ştie că toţi cei ce ascund încă adevărul întreg despre Revoluţia de la Timişoara încă ne lasă morţii neodihniţi”, se arată în comunicatul semnat de Roxana Iliescu, preşedinte MP Timiş.

Mitropolitul nu era în oraş

Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, a fost acuzat pe nedrept că a fost cel care a închis porţile Catedralei, în decembrie 1989, atunci când armata a deschis focul împotriva manifestanţilor de pe treptele bisericii. Nicolae Corneanu se afla în delegaţie, în Turcia, la Patriarhia Ecumenică. 

„În zilele când a început Revoluţia la Timişoara, n-am fost în oraş şi îmi imput şi acum acest lucru, deşi n-am fost eu cauza absenţei de aici: a trebuit să merg într-o delegaţie la Constantinopol, la Patriarhia Ecumenică. Acolo m-a prins începutul Revoluţiei. Am plecat cât am putut de repede de la Istanbul, pentru a ajunge în ţară, dar de la Bucureşti n-am putut pleca imediat la Timişoara. Până s-a putut vorbi la telefon, colaboratorii mei de aici îmi comunicau mereu că revoluţionarii cereau să fiu şi eu prezent alături de ei, mai ales în celebrul balcon al Operei din Timişoara. Îndată ce am putut pleca din Bucureşti, m-am ataşat întregii mişcări care s-a produs atunci, în decembrie 1989, într-un fel cu sentimentul vinovăţiei că n-am putut să contribui şi eu la Revoluţie, dar şi cu o admiraţie deosebită pentru ceea ce s-a întâmplat în acele zile”, avea să povestească ÎPS Nicolae Corneanu.

Plângere penală împotriva lui Ilie Sârbu

Cel asupra căruia se arată cu degetul este senatorul PSD Ilie Sârbu. În decembrie 1989, acesta era preot-consilier la Mitropolia Banatului. Mai mult, Valer Marian, un fost coleg de partid, a făcut o plângere penală împtriva lui Ilie Sârbu. 

„În timpul evenimentelor sângeroase de la Timişoara, din Decembrie 1989, fără a avea sarcini în acest sens, din pur exces de zel, numitul Sârbu Ilie a raportat, de mai multe ori pe zi, legăturii sale operative ierarhic superioare din Centrul de Informaţii Externe, tot ce afla şi avea în raza vizuală de observaţie din perimetrul Catedralei Mitropolitane Ortodoxe... Totodată, din centrala UM 0544/102, şeful colonelului Găină Constantin i-a ordonat acestuia să întrerupă imediat orice iniţiativă a numitului Sârbu Ilie, deoarece evenimentele în desfăşurare nu privesc ordinul său de misiune şi nici competenţele Departamentului Securităţii Statului, contravenind ordinului expres al şefului acestuia de neimplicare împotriva acţiunilor populaţiei… La ordinul şi exemplul personal al generalului Chiţac Mihai, din Ministerul Apărării Naţionale, a fost declanşat foc de arme automate asupra populaţiei civile din Piaţa Catedralei, mulţimea s-a retras să se adăpostească în Catedrală. Din propria iniţiativă, consilierul Mitropoliei, Sârbu Ilie, a închis şi a baricadat uşile Catedralei, astfel că mai mulţi oameni, care au încercat şi au sperat să se salveze în catedrală, au căzut seceraţi de gloanţe”, se arată în plângerea depusă de Valer Marian.

Citiţi şi:

18 decembrie 1989. Operaţiunea Trandafirul. Mărturii din morga de la Timişoara: „Erau morţi peste tot pe coridorul întunecat“