Minunea de la Rimetea. Satul secuiesc transformat într-unul dintre cele mai frumoase din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rimetea (Torockó) este singurul sat din România distins cu premiul Europa Nostra al Comisiei Europene pentru conservarea patrimoniului cultural material.

Comuna Rimetea (sau Torockó) este o veritabilă minune aflată în judeţul Alba, la graniţa cu judeţul Cluj. Este poate cel mai frumos sat din Transilvania, atât din punct de vedere al mediului înconjurător, cât şi al construcţiilor din sat. 
 

Este singurul sat din România distins cu premiul Europa Nostra al Comisiei Europene pentru conservarea patrimoniului cultural material. S-a întâmplat în 1999, ca urmare a eforturilor de conservare depuse de localnici şi de ONG-urile din Ungaria implicate în proiect. 
 

Premiul a venit după ce au fost restaurare 138 de case tradiţionale secuieşti. Specialiştii Comisiei Europene au apreciat că s-au păstrat nealterate aceste veritabile monumente istorice. 
 

Europa Nostra răsplăteşte, din 1980, proiectele care ţin de apărarea moştenirilor culturale de pe continent. Locuitorii din Rimetea sunt mândri de acest premiu, mai cu seamă că este un loc rar în care s-au putut păstra obiceiurile milenare şi cultura lor. 
 

În anul 2000, Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice a desemnat localitatea Rimetea drept zonă arhitecturală şi urbană protejată.

image


 

Restaurare pe banii Primăriei sectorului V din Budapesta
 

Fundaţia Transylvania Trust este principalul ONG prin care s-a derulat programul de restaurare, la iniţiativa lui András Román, un cunoscut specialist în conservarea clădirilor istorice. Proiectul a fost susţinut financiar de consiliul local al Sectorului V din Budapesta. 

image


 

Din 1996, 130-140 de proprietari de edificii cu valoare patrimonială au primit de ajutor financiar în cazul în care au făcut lucrări de mentenanţă fără a altera elemente valoroase din punct de vedere arhitectonic şi fără a schimba aspectul urbanistic al localităţii modificând faţadele edificiilor vechi. 

Toţi proprietarii care au dorit să îşi restaureze casele au beneficiat de consiliere din partea specialiştilor fundaţiei Transylvania Trust.

La început, scopul programului era de a opri demolările, intervenţiile şi modificările neavizate care, de exemplu, au dus la distrugerea unei părţi însemnate a patrimoniului arhitectonic din satul vecin, Colţeşti. 

Lucrările de conservare a patrimoniului au dus la crearea de noi locuri de muncă pentru meşterii locali şi au avut şi un efect formativ, în sensul în care muncitorii din comună au învăţat tehnici de conservare a clădirilor istorice. 

image

Casele zugrăvite în alb

Majoritatea caselor secuieşti din Torockó sunt frumos restaurate şi păstrează cu sfinţenie stilul iniţial, toate fiind zugrăvite în alb. 
 

Satul se aflată într-o vale (în depresiunea Trascăului), la poalele munţii Trascăului. Aşadar, lângă sat se ridică, aproape dramatic, Piatra Secuiului - un perete stâncos foarte spectaculos, înalt de 1129 de metri. 

Istoria satului, mobila pictată manual în stilul Torockó, instrumentele de uz casnic, la fel şi costumele populare, diferite lucrări realizate “handmade” pot fi admirate atât în muzeul din localitate, foarte frumos amenajat în centrul satului, cât şi în cele mai multe din casele oamenilor.

image



În sat se găsesc şi trei magazine de suveniruri. Una dintre ele oferă doar obecte realizate artizanal.

Turismul bubuie la Rimetea

Torockó se află la sud de Cluj, via Turda. De cealaltă parte, se poate intra dinspre Alba Iulia sau Târgu Mureş, prin Aiud (aflată la 20 de kilometri). Comuna este alcătuită din două sate: Rimetea (Torockó) şi Colţeşti (Torockószentgyörgy). 90 la sută din populaţie este formată din etnici maghiari.

image

Turismul este în floare. Nu găseşti loc de cazare dacă nu ai făcut rezervare din timp. Şi asta cu toate că sunt în jur de 60 de pensiuni şi locuri de cazare puse la dispoziţie de localnici.

image

La frumuseţea locului se adaugă ospitalitatea gazdelor astfel încât fiecare oaspete să aibe parte de impresii de neuitat. Desigur, fiecare pensiune sau gazdă oferă mâncare din bucătăria tradiţonală.

Cei mai mulţi turişti vin din Ungaria. Se vine cu maşini mici, cu autocare. Individual sau în grup. În ultimii ani a devenit unul dintre cele mai importante zone turistice din Ardeal. 

Satul păstrează obiceiurile populare vechi de mai bine de o mie de ani. Localnicii respectă aceste obiceiuri cu sfinţenie, în viaţa de zi cu zi. 

image

În Rimetea ai senzaţia că te-ai teleportat într-o altă ţară. Locul este de o frumuseţe răpitoare. Se spune că aici soarele răsare de două ori. Pentru început, din sat se observă cum soarele care a răsărit se ascunde imediat după Piatra Secuiului. Apoi, un pic mai târziu, răsare din nou printre stânci pentru a lumina satul.

image


 

Drumeţii, căţărări şi zboruri cu parapanta

Rimetea oferă numeroase oportunităţi de recreere. O zi nici nu este suficient să descoperi toate frumuseţile locului. Este un loc ideal pentru drumeţii, pentru ture montane, ba chiar şi pentru amatorii de zboruri cu parapanta. 

image


Imagine fantastică cu Rimetea de pe Piatra Secuiului FOTO Wikipedia.org

Se fac ture prin pădurile din zonă, se poate urca la 1130 de meri, la Piatra Secuiului, sunt trasee bine marcate. De acolo de sus, panorama este realmente spectaculoasă. 

image


 

Cetatea medievală, localizată pe Piatra Secuiului, era încă în picioare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar la începutul secolului XXI mai sunt observabile doar nişte rămăşiţe. Această cetate de piatră, ridicată înainte de marea invazie mongolă din 1241, a fost şi singura din Transilvania care a putut ţine piept trupelor tătare, ceea ce a constituit un puternic imbold pentru construirea cetăţilor de piatră în Regatul Ungariei în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea.

image

La Rimetea sunt aproximativ 200 de clădiri tradiţionale (case, grajduri, ateliere etc.) construite între secolele XVII şi XIX; cea mai veche casă din sat este casa unui miner, construită în 1668 şi renovată după 2004.

Pe unele porţi se mai văd plăcuţe înfăţişând diversele obiecte (scară, găleată, lopată etc.) cu care respectiva gospodărie contribuia la efortul colectiv în caz de incendiu.

image

Muzeul etnografic cu peste 11.000 de piese

Poate fi vizitată şi muzeul privat al doamnei Geley Anna, care adăposteşte o bogată colecţie de artă populară, muzeul deschis de tanti Ida în fostul atelier de cârpaci deţinut de tatălui său, moara de apă din 1752, construită de Toroczkai Klára, care este încă folosită ocazional de localnici.

image

Spectaculoase sunt şi mormintele de familie săpate în stâncă, unice în România, folosite din generaţie în generaţie.

Încă de la începutul secolului al XX-lea, localnicii au adunat din proprie iniţiativă materiale pentru un muzeu etnografic, care a fost deschis în anul 1952. Acesta se află în centrul satului, lângă primărie.

image

Colecţia de obiecte existentă aici, numărând peste 11.000 de piese adunate în 5 încăperi, reflectă ocupaţiile principale ale locuitorilor din zonă - mineritul, metalurgia şi prelucrarea lemnului.
 

image

Biserica fortificată de la Rimetea

Unul din locurile cele mai interesante de la Rimetea este biserica unitariană fortificată, construită în secolul al XVIII-lea. Tturnul a fost finalizat în 1670, iar nava în 1796. Se află  în centrul satului. Şi ea este frumos restaurată. Atât arhitectura rustică cât şi decoraţiunea interioară reflectă patrimoniul satului. În interiorul zidului se află o plăcuţă cu un mesaj din partea marelui compozitor Bela Bartok, din 7 octombrie 1909. “Printre satele maghiare pe care le-am analizat până acum, acesta se află în cel mai frumos loc…”.

image


 

Populaţia a îmbrăţişat religia unitariană în timpul regelui Ungariei Ioan Sigismund Zápolya (Regele János al Doilea), care trăit între 1540-1571. De atunci aceasta este religia principală în comună.

La sfârţitul secolului al XVI-lea s-a construit şcoala de la Rimetea. 

image

Ruinele cetăţii Trascăului

Celălalt sat al comunei, Colţeşti (Torockószentgyörgy) se află la cinci kilometri. La vest de Colţeşti, se află ruinele cetăţii Trascăului (Torockóvár). A fost construită în jurul anilor 1296 de vice-voievodul Thorotzkay, ca cetate locuibilă şi de refugiu.Este relativ bine păstrată, ruina cetăţii este impunătoare găsindu-se pe o stancă greu atacabilă.

La opt kilometri se află peştera Izvoarele (Bedello). Dacă vremea este bună, deasupra satului se pot vedea şi 40-50 de persoane care se dau cu parapanta. 

image

În Colţeşti pot fi văzute casa natală a lui Sámuel Brassai (cunoscut lingvist şi profesor, membrui al Academiei de la Budapesta), fosta mănăstire franciscană (secolul XVIII-XIX) şi ansamblul bisericii romano-catolice (din 1727).

Spectaculosul Conac Secuiului de la Colţeşti

La Torockószentgyörgy se află şi una dintre cele mai spectaculoase pensiuni. Este vorba de Conacul Secuiului (Székelykő-kúria). Proprietarii au construit conacul între anii 2005-2007, cu intenţia ca cei dornici de odihnă să aibă totodată şi posibilitatea de a cunoaşte, în cadrul turismului rural, tradiţia, culura şi frumuseţea satului Colţeşti şi a regiuni. Conacul are 23 de camere pentru oaspeţi.

image

Conacul Secuiesc GALERIE FOTO Ştefan Both


Conacul îmbină elementele trecutului cu cerinţele prezentului şi oferă oaspeţilor condiţii de cazare de patru margarete. Construcţia se bazează pe utilizarea elementelor arhitecturale tradiţionale ale satelor Rimetea şi Colţeşti.

image

Camerele sunt amenajate cu mobilier pictat manual, cusături populare. Gastronomia tradiţională locală este prezentă în restaurantul propriu.

image

Proprietarul pensiunii deţine şi celebra fabrică de brânzeturi Toroczkói, care se află chiar între Rimetea şi Colţeşti.

image

Istoria zbuciumată a locului

Localitatea medievală este menţionată pentru prima dată în 1257 cu numele de Toroczckó şi devine în curând cunoscută datorită zăcămintelor de minereu de fier din zonă. 

În timpul Revoltei Curuţilor, condusă de  Ferencz Rákóczi (între 1703 şi 1711) împotriva dominaţiei habsburgică din Ungariei, satul a fost de mai multe ori de trupele austriece. Locuitorii s-au baricadat în biserică. În 1705 generalul Tiege a comandat incendierea satului şi distrugerea cetăţii Trascăului. 

image

În 1666 devine chiar oraş, iar în 1716 este unul din principalele centre de prelucrare a fierului din Transilvania. După dezvoltarea topitoriilor de la Hunedoara şi Reşiţa, Torockó devine din nou localitate rurală.

Celebrele case albe de la Rimetea au fost construite în jurul anului 1870, după ce satul a fost mistuit de un nou incendiu.

image

Din evul mediu până în anul 1876, comuna a făcut parte din Scaunul Secuiesc al Arieşului, parte componentă a Ţinutului Secuiesc. 

image


 

“În cele opt secole de locuire neîntreruptă, Rimetea a cunoscut mai multe perioade antagonice, oscilând de la starea de sat medieval oarecare la aceea de oraş înfloritor în secolele XVII-XVIII şi având parte de un lung declin de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la sfârşitul secolului al XX-lea, când reajunsese un sat oarecare de la poalele Munţilor Apuseni. Începând cu anii 1996-1997, localitatea trece printr-un proces de tranziţie la mai multe niveluiri. Din punct de vedere economic, în aproximativ un deceniu şi jumătate, localitatea a trecut de la un model economic bazat pe agricultura de subzistenţă, la o economie variată, în care serviciile turistice au o pondere importantă. Din punct de vedere socio-cultural, comunitatea din Rimetea a cunoscut o schimbare la fel de profundă ca aceea din domeniul economic: cetăţenii localităţii au ajuns să-şi valorizeze patrimoniul arhitectural (în principal casele construite in secolele XVII-XIX), să-şi dorească renovarea patrimoniului în defavoarea înlocuirii vechilor edificii cu altele noi, să se mândrească cu el şi să înveţe cum să-l păstreze nesufocat de noile intervenţii urbanistice”, aflăm de pe Wikipedia.org. 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite