Meseriaşii merg pe profit pe timp de criză: Fratele lui Virgil Ianţu repară televizoare cu spor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Florin Gătăianţu repară electronice din 1980
Florin Gătăianţu repară electronice din 1980

Pentru că nu îşi mai permit să cumpere lucruri noi, tot mai mulţi oameni apelează la meseriaşi pentru a repara lucrurile stricate din casă. La Timişoara, fratele vedetei TV Vrigil Ianţu se ocupă de cel mai vechi atelier radio-TV din oraş.

Criza economică a readus clienţii în atelierele micilor meşteşugari, care de abia au mai supravieţuit în perioada în care se putea cumpăra cam orice obţinând rate avantajoase cu buletinul. Odată cu decizia băncilor de a nu mai acorda credite foarte uşor, cu numărul din ce în ce mai mare al oamenilor care rămân şomeri sau al persoanelor ale căror lefuri sunt decimate, au revenit la modă meseriaşii. Fie că este vorba de reparatori de biciclete, depanatori radio-TV, pantofari sau ceasornicari, cu toţii susţin că numărul clienţilor a crescut direct proporţional cu problemele oamenilor.

Atelierul de reparaţii radio-TV de pe strada Eugeniu de Savoya din Timişoara este cel mai vechi loc de agest gen din capitala Banatului. Are peste 40 de ani, iar de cel puţin 20 de ani, aici lucrează Florin Gătăianţu, nimeni altul decât fratele vedetei Virgil Ianţu.



E clar că în perioada de criză merge bine afacerea. A fost o vreme în care nu mai merita să ţinem magazinul. Mai ales când au început să apară ofertele marilor centre comerciale, care vindeau pe credit cu buletinul. Apoi, magazinele s-au umplut cu televizoare ieftine”, a declarat Florin Gătăianţu.

Mai mulţi clienţi


Oamenii şi-au dat însă seama că nu întotdeauna obiectele ieftine sunt şi de cea mai bună calitate şi, împinşi şi de criza economică, s-au orientat din nou spre televizoare second-hand, dar de firmă. „Acum pot să spun că am revenit la normal, cum era înainte de anul 2000, înainte de nebunia cu creditul cu buletinul. A crescut numărul clienţilor cu 30-40 la sută. În piaţă poţi cumpăra televizoare de la firme consacrate, nu chinezării”, a mai spus Gătăianţu, care lucrează ca depanator din 1980.



Deşi iniţial atelierul a fost doar pentru radiouri, acum, Florin Gătăianţu repară orice îi trece prin mână. De la televizoare şi la radiouri, până la uscătoare de păr sau aspiratoare. „Am rămas cam singurii în Timişoara. Înainte de Revoluţie se lucra în ture. Aici erau peste 20 de oameni”, a mai declarat fratele lui Virgil Ianţu.

Repară biciclete pe bandă



Din cauza reducerilor salariale, dar şi a creşterii cheltuielilor legate de întreţinerea şi folosirea autovehiculelor, tot mai mulţi orădeni circulă cu bicicletele, pe care le „scot de la naftalină”, le recondiţionează şi le folosesc, ajungând să traverseze oraşul sănătos şi rapid.


De acest lucru profită din plin specialiştii în repararea bicicletelor care, până nu de multă vreme, se gândeau să se reprofileze, fiindcă serviciile lor nu aveau căutare.

De câteva luni, în fiecare zi îmi intră în atelier între patru şi cinci biciclete, pentru diverse reparaţii. Am foarte mult de lucru şi stau de dimineaţa până seara în atelier”, a spus Maiszter Janos, lăcătuş mecanic, specializat în biciclete. Dacă o bicicletă nouă costă între 350 şi 700 de lei, pentru recondiţionarea unei biciclete clasice vechi se cer cel mult 60 de lei.

Marfă de la second-hand



Pentru Leonora Marian din Deva, a  fi cizmăreasă nu e o meserie de aruncat pe timp de criză. „Deseori, oamenii cumpără încălţăminte la mâna a doua, însă cu defecte, aşa că o aduc la noi pentru recondiţionare. Fac asta pentru că în magazinele second-hand găsesc marfă bună”, a declarat Leonora Marian.

Ceasornicarul de abia face faţă comenzilor



Mihai Buciuman repară de 40 de ani zeci de ceasuri. Bărbatul spune că a avut comenzi şi înainte de criză, însă de un an tot mai mulţi arădeni îi bat la uşa atelierului. „E normal să ne reparăm lucrurile vechi, decât să dăm bani pe altele noi şi uneori de calitate proastă. Comenzi avem zilnic la fabrica în care îmi desfăşor activitatea de aproape 40 de ani. Se simte o creştere faţă de alţi ani”, a mărturisit Buciuman.  Ceasornicarul spune că e nevoie de pricepere, răbdare şi mai ales o vedere de pilot pentru această meserie, dar că a reuşit, în timp, să dobândească aceste calităţi. „Arădenii sunt interesaţi să-şi repare ceasurile de mână vechi, primite cadou de la părinţi sau bunici”, a adăugat bărbatul.

Afacerea pantofarilor sfidează recesiunea în Caraş-Severin



Criza economică a făcut ca meseria de cizmar să revină la adevărata ei valoare. Aurel Mănescu are 58 de ani, iar de 43 de ani este cizmar. Atelierul lui Aurel este aproape tot timpul ocupat, iar clienţii se declară mulţumiţi de rezultat, dar cei mai mulţi au prins drag de atmosfera din cocheta cizmărie. „Eu încerc de zeci de ani să-i ajut pe oamenii simpli ai societăţii“, a spus Aurel Mănescu.

Clienţii au reînceput să-i treacă pragul de când a început criza economică. „Eu am clienţii mei fideli, dar am observat şi alţii noi, care şi-au adus aminte că au în debara încălţăminte la care nu vor să renunţe“, a spus Aurel.



În orice caz, orele de lucru au fost prelungite, pentru că există multe comenzi, iar personalul nu vrea să-i lase pe reşiţeni să aştepte prea mult. „Sunt unii reşiţeni care vin cu zeci de perechi. Aşa că muncim tot timpul la foc automat“, a mai precizat Aurel Mănescu.

Florin Gătăianţu
citat gataiantu
image
Maiszter Janos repară biciclete la Oradea
citat maiszter
Leonora Marian lucrează ca cizmăreasă la Deva
Mihai Buciuman este ceasornicar în Arad de aproape 40 de ani
Pantofarul Aurel Mănescu din Reşiţa nu duce lipsă de clienţi
image

(Claudia Vidican, Iulia Tudor, Ana Maria Loga, Mianda Mladin)

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite