Mesajul unui om de ştiinţă: „Dacă nu facem tot ce ţine de noi pentru a încetini epidemia, până la sfârşitul anului mulţi vom rămâne fără părinţi şi bunici“
0
“Virusul nu poate fi oprit. Se va răspândi indiferent de câte ţări îşi închid frontiera şi câte zboruri sunt anulate sau câte şcoli sunt închise”, este de părere Albert - Lászlò Barabási, profesor la Northeastern University din Boston.
Albert - Lászlò Barabási, profesor la Northeastern University, Boston (SUA), fondator al teoriei reţelelor, este la această oră el mai titrat cercetător născut în România.
Despre Barabási, născut la Cârţa (judeţul Harghita), dar emigrat în Ungaria, în 1989, cei de la Popular Science au spus că este omul care ar putea conduce lumea.
Albert - Lászlò Barabási a postat pe pagina sa de Facebook, un text în limba maghiară, în care vorbeşte despre epidemia coronavirusului Covid-19.
„În următoarele luni, foarte probabil voi fi printre cei infectaţi. Miliarde de coronavirusuri se vor dezvolta în corpul meu, declanşând o luptă disperată cu celulele mele imune. În absenţa unei boli cronice, fiind în Boston, în proximitatea spitalelor de la Harvard, am încredere că sistemul meu imunitar va câştiga.
Totuşi, sunt foarte îngrijorat de acest virus. E inevitabil să închidem lumea timp de două luni. Nu pentru mine aş face asta, ci pentru mama mea.
În laborator ştim încă din februarie că lumea se va opri la mijlocul lunii martie. Am spus asta multor prieteni în urmă cu câteva săptămâni, cu toate astea şi pentru mine a fost greu de anticipat ce va însemna asta cu exactitate.
Acum putem vedea deja – urmează două luni grele, şi mai e mult până la final.
Ştiam ce se va întâmpla, deoarece la Network Science Institute, acolo unde lucrez, colegii mei reuşesc de ani de zile, cu ajutorul teoriei reţelelor, să prezică cu exactitate răspândirea virusurilor de acum. Au urmărit Zika, Ebola, iar acum chiar coronavirusul e la rând.
Nu o să intru acum în amănuntele teoriei reţelelor - despre asta e vorba în Networked X şi capitolul X din cursul cursul meu (http://networksciencebook.com/). Epidemia de coronavirus este o problemă de reţea, astfel că este nevoie de metodologia şi gândirea reţelelor pentru a prezice şi în cele din urmă pentru a controla răspândirea ei.
Înţelegem acum că virusul nu poate fi oprit. Se va răspândi indiferent de câte ţări îşi închid frontiera şi câte zboruri sunt anulate sau câte şcoli sunt fost închise.
Acolo unde sunt zece bolnavi spitalizaţi, acolo există deja peste o sută de persoane infectate în comunitate. Mulţi nu vor şti niciodată că au fost infectaţi, deoarece nu au avut simptome. Dar şi ei răspândesc virusul.
Am trecut de punctul în care răspândirea Covid-19 se poate frâna prin carantină. Ebola a putut fi oprit astfel, dar coronavirusul este foarte contagios şi deja mult prea răspândit. În plus, nu ne putem aştepta nici la un vaccin anul acesta.
Dacă e de neoprit, de ce am pus frână la activitatea social? De ce închidem şcolile, de împingem economia mondială în recesiune? Există un singur motiv – să-l putem încetini.
Pentru că, făcând acest lucru, ne putem salva părinţii, bunicii şi în unele situaţii chiar pe noi.
Fiecare model prezice că aproximativ jumătate din populaţie se va infecta într-un an. În lipsa acţiunii, procesul urmează o curbă Gaussiană bine stabilită - o creştere rapidă, o perioadă de vârf şi apoi scăderea. În perioada de vârf spitalele nu pot să ofere sprijin pentru toată lumea care va avea nevoie.
Iar acest vârf este înfricoşător de aproape – în câteva săptămâni, zeci de mii de persoane vor fi infectate dacă nu facem nimic.
Putem vedea în exemplul Italiei ce se întâmplă dacă virusul este scăpat de sub control. Din lipsă de personal, medicii obligaţi să decidă asupra vieţii şi morţii, ajută unii pacienţi, pe alţii sunt nevoiţi să-i lase.
Mulţi continuă să creadă că avem de-a face cu un virus gripal inofesiv, care nu reprezintă niciun pericol pentru mulţi dintre noi, doar îi evită pe cei tineri, în special copiii.
Acest lucru nu este adevărat - coronavirusul se răspândeşte mai repede decât gripa şi nu se întâlneşte cu imunitate. Până ce gripa ajunge în Europa în toamnă, un procent semnificativ al populaţiei este deja vaccinat, ceea ce face mai dificil răspândirea. Coronavirusul infectează nestingherit şi provoacă un procent mai mare de decese la vârstnici şi în rândul bolnavilor.
Îmi fac griji în special pentru persoanele în vârstă. Toţi cei care aveţi în familie bătrâni sau bolnavi, ori vecini, aveţi o mare responsabilitate. Nu duceţi virusul acasă! Faceţi-i să înţeleagă că pericolul este real în privinţa lor! Asiguraţi-vă că au mâncare, dacă nu, faceţi cumpărături pentru ei. Ajutaţi-i să se poată izola în următoarele două luni! Şi faceţi tot posibilul să nu răspândiţi virusul, astfel reducând din povara de pe sistemul sanitar.
Dacă vom lua acum cu toţii în serios Covid-19, putem să evităm să fim bolnavi în acelaş timp. Aşa se va păstra aprovizionarea şi oxigenul pentru cei care sunt infectaţi grav. Dacă nu facem tot ce ţine de noi pentru a încetini epidemia, până la sfârşitul anului, mulţi vom rămâne fără părinţi şi bunici”, a scris Albert – Lászlò Barabási, pe pagina sa de Facebook.
Profesorul a postat şi o fotografie în care se află alături de mama sa
Carieră ştiinţifică de excepţie
Albert – Lászlò Barabási s-a născut la Cârţa (judeţul Harghita), în 1967, într-o familie de maghiari. Tatăl lui, László Barabási, a fost un istoric, director de muzeu şi scriitor, iar mama lui, Katalin Keresztes, a predat literatură, iar mai târziu a devenit directoarea unui teatru pentru copii. Barabási a câştigat în clasa a zecea olimpiada locală de fizică, iar între anii 1986 şi 1989 a studiat fizica şi ingineria la Universitatea Bucureşti. În anii de facultate a început cercetarea pe tema teoriei haosului.
În 1989, Barabási a emigrat în Ungaria împreună cu tatăl său. Şi-a continuat studiile la Budapesta, iar în 1991 a terminar masterul la Universitatea Eötvös Loránd.
S-a înscris apoi la studii de fizică la Universitatea din Boston, unde obţine doctoratul în 1994.
După un an de studii post-doctorale la Centrul de Cercetare Thomas J. Watson al IBM, Barabási s-a alăturat cadrului didactic al Universităţii Notre Dame din Indiana. În 2000, la vârsta de 32 de ani, a fost numit profesor de fizică, devenind cel mai tânăr profesor în posesia unui titlu al acestei universităţi.
În 2004 a fondat Centrul de Cercetare al Reţelelor Complexe.
Între 2005 şi 2006 a fost profesor invitat la Universitatea Harvard, iar în toamna anului 2007 Barabási a părăsit Notre Dame pentru a deveni profesor distins şi director al Centrului pentru Ştiinţe de Reţea la Universitatea Northeastern şi s-a alăturat Departamentului de Medicină al Facultăţii de Medicină Harvard.
Albert – Lászlò Barabási a influenţat metodologia ştiinţifică globală în studiul sistemelor complexe într-un mod surprinzător, deschizând o abordare nouă extrem de ofertantă în multe domenii ale cunoaşterii. Fizician la origine, Barabási a reuşit să influenţeze ştiinţele naturii, ştiinţele sociale şi ştiinţele vieţii, şi chiar a trecut graniţa, aproape impermeabilă în ultima vreme, dintre ştiinţă şi cultură populară.
În 2018, Barabási a venit la Timişoara, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest, şi a participat la lansarea cărţii sale tradusă în limba română “Linked – Noua ştiinţă a reţelelor”.
Descrie conexiunile dintre boli prin genele care le sunt comune
Conform Wikipedia.org, Barabási a fost un contribuitor semnificativ la dezvoltarea ştiinţelor de reţea şi la fizica statistică a sistemelor complexe.
“Contribuţia sa majoră a fost descoperirea conceptului de reţea fără scară. A semnalat lipsa de scară a Wold Wide Web în 1999 şi în acelaşi an a propus modelul Barabási–Albert într-o publicaţie cu Réka Albert în jurnalul Science. Acest model descrie cum creşterea şi ataşarea preferenţială sunt responsabile pentru apariţia proprietăţii lipsei de scară în reţelele adevărate.
Mai târziu Barabási a demonstrat că lipsa scării apare şi în sistemele biologice, mai precis în reţelele metabolice şi reţelele de interacţiune între proteine.
În 2001 a publicat un nou articol cu Réka Albert and Hawoong Jeong în care demonstrează o slăbiuciune a reţelelor fără scară, anume că ele sunt rezisente la deranjamente arbitrare dar susceptibile unor atacuri. Acest concept este discutat în bestsellerul pentru audienţă generală numit "Linked" ("Conectat").
Contribuţiile lui Barabási la biologia de reţea şi medicina de reţea includ introducerea conceptului de "diseasome" ("patologom"), care descrie conexiunile dintre boli prin genele care le sunt comune. Tot el a fost pionerul folosirii big data în contextul datelor despre pacienţi, în vederea explorării comorbidităţilor unor boli, prin suprapunerea acestora cu informaţii despre reţele moleculare.
Se încarcă comentariile...
