Memorandumul celor 38 de bănăţeni pentru modernizarea României. „Ar trebui lege cu privire la descentralizarea puternică şi autonomia locală“

Memorandumul celor 38 de bănăţeni pentru modernizarea României. „Ar trebui lege cu privire la descentralizarea puternică şi autonomia locală“

Piaţa Operei din Timişoara FOTO Adevărul

Un grup de intelectuali din Banat propun un nou proiect de ţară, care să urmeze modelul economic al judeţului Timiş.

În anul Centenarului bănăţean (în august se sărbătoresc 100 de ani de la instaurarea administraţiei româneşti) - şi la 30 de ani de la Revoluţie, 38 de intelectuali bănăţeni din toate domeniile de activitate, adunaţi sub umbrela Academiei Române-filiala Timişoara, au lansat un „Memorandum” asemănător celui înaintat în 1938 regelui Carol al II-lea de către românii din Banat şi Transvilvania.

Cei 38 de intelectuali se arată îngrijoraţi şi preocupaţi de starea actuală a societăţii, a economiei româneşti şi propun, în cartea "Bănăţeni pentru viitorul României”, un nou proiect de ţară, care să urmeze modelul judeţului Timiş, unul din cele mai avansate din România.

Ioan Păun Otiman, preşedintele Academiei Românie-filiala Timişoara, este unul dintre autorii cărţii şi totodată coordonatorul proiectului.

„Mai de grabă este o carte care vrea să repete un moment istoric din 1938, când o parte din oameni de seamă ai Transilvaniei, Maramureşului, Crişanei şi Banatului au adresat o scrisoare regelui Carol al II-lea, prin care îşi manifestau îngrijorarea cu privire la modul în care s-au transpus marile idei ale Unirii de la Alba Iulia din 1918. Acum, când Banatul se află în anul Centeranului, suntem într-o situaţie asemănătoare. Economia românească, societatea românească, este într-o stare precară, în derivă, datorită lipsei de ţel, de obiectiv. Spre deosebire de predecesorii noştri din perioada interbelică, noi nu am reuşit să ne fixăm un drum pe care să mergem cu consecvenţă, care să scoată România din această zonă cenuşie în care se află”, a declarat Ioan Păun Otiman.

„Cartea se doreşte a fi un semnal de alarmă”

Autorii cărţii „Bănăţeni pentru viitorul României” vor se gândesc la cum ar trebuie să arate ţara în 2030. 

„Analizând geografia economică a României, eu mă ocup de un studiu de acest gen la Academia Română, am constatat că Banatul şi încă câteva zone ale ţării, nu multe, foarte puţine, aproape toate aflate în partea de vest a României, se află pe primele locuri la indicatori macroeconomici importanţi. PIB, investiţii străine etc. Este nevoie să intreprindem ceva, pentru că nu se poate continua cu sistemul actual, puternic centralizat, puternic etatizat, prea mulţi bani de la bugetul statului merg pe căi necunoscute - aproape în nicio prioritate nu se regăseşte o alocare substanţială. Cartea se doreşte a fi un semnal de alarmă. Dorim să aducem în atenţia publicului. Mă gândeasc că acest grup de iniţiativă, dar şi alţii care doresc să ni se alăture, să elaborăm o schiţă de proiect: România 2030”, a mai spus Otiman.

„Acest sistem este extrem de dăunător”

Academicianul timişorean  şi ceilalţi semnatari ai „Memorandumului” modern sunt pentru un proiect care trebuie să se bazeze pe autonomii locale cât mai largi.

„E foarte importantă descentralizarea. Mai cu seamă exerciţiul autonomiei locale. Eu sunt profesor de management şi cercetând aceste aspecte ale geografiei economice, am constatat că această centralizare excesivă, această alocare eminamente bugetară de fonduri care gâtuie, strangulează iniţiativa locală, este extrem de dăunătoare. Primari, preşedinţi de consilii judeţene, directori de fabrici, prefecţi, vin să obţină aprobări de la Bucureşti, pentru cele mai neînsemnate lucruri. Şi acela care trebuie să dea, de exemplu un acord de mediu, nici nu ştie unde se află localitatea pentru care o dau. Pe lângă o irosire fantastică de timp şi de bani, acest sistem este extrem de dăunător”, a adăugat Otiman, coordonatorul cărţii „Bănăţeni pentru viitorul României”.


„Este nevoie de o nouă împărţire administrativ-teritorială”

Academicianul susţine că lucrurile se vor schimba greu pentru că „unii se tem să piardă pârghiile”.

„Unii îşi imaginează că dacă au aceste pârghii în mână, pot să conducă. Dar conduc prost, ineficient, de o manieră în care România nu face progresele atât de necesare. Una din primele idei care ar trebui să prindă ar fi elaborarea unei legi cu privire la descentralizarea puternică şi autonomia locală. Am mers mai departe. Este nevoie de o nouă împărţire administrativ-teritorială. Asta nu înseamnă desfiinţarea judeţelor, ci recroirea regiunilor de dezvoltare. În opinia mea sunt prost aşezate. Mai avem nevoie de o verigă. Unii spun că înmulţim administraţia. Nu. Dacă ierarhizăm foarte bine atribuţiile, din contră, le coborâm în jus. E nevoie de ce a fost plasa în perioada interbelică sau raionul pe timpul comunismului. Sunt foarte multe proiecte de nivel micro, care nu înseamnă numai un sat sau o comună, ci un grup de patru-cinci-şase comune, ceea ce sunt azi GAL-urile, Grupurile de Acţiune Locală, dar care nu are atribuţii, este doar pe hârtie pus. Timişul stă bine din punct de vedere economic. Cred că s-ar putea dubla sau chiar tripla indicatorii economici dacă autonomia administraţiei locale ar fi una reală, nu una strangulată cum este acuma”, a explicat Ioan Păun Otiman (foto), preşedintele Academiei Române - filiala Timişoara.

„Principiul lui Robbin Hood. Eu iau şi dau cui vreau”

Viorel Coifan, fostul prefect de Timiş, unul din autorii cărţii „Bănăţeni pentru viitorul României”, crede că descentralizarea este un proces îndelungat, care a început, despre care se discută, dar care va mai dura.

“Despre descentralizare se vorbeşte de mulţi ani şi la nivel guvernamental. Numai că percepţiile sunt diferite. Descentralizarea reprezintă un proces. Un proces care este consumator de resurse şi de timp. Care se bazează pe principii. În afară de principiul subsidiarităţii, care înseamnă să transferi competenţe cât mai aproape de nivelul de jos, mai există şi aşa numitul principiu al conectivităţii. Să îi dai omului surse financiare să-şi susţină aceste competenţe. Legea Finanţelor Publice este încă o lege centralistă. Un exemplu simplu. Trebuie să existe două elemente în definiera bugetului. O parte care rămâne la nivel de localitate, judeţ şi o parte care se transferă la guvern, pentru asigurarea solidarităţii naţionale. Totul e bine şi frumos, numai că partea care se transferă la Guvern se întoarce după principiul lui Robbin Hood. Eu iau şi dau cui vreau", a spus Coifan.

Politicianul liberal susţine că scopul acestei cărţi este de a incita. "Sperăm că atât la nivel guvernamental şi parlamentar se vor trage nişte semnale de alarmă. Aici e şi un anumit orgoliu bănăţean. Noi am beneficiat de sisteme administrative bune şi înainte de unire şi după unire, avem o vocaţie a inovării. Vrem să o aplicăm şi în domeniul administraţiei publice locale şi centrale”, a adăugat Viorel Coifan.

Printre cei care au contribuit la scrierea cărţii se mai află personalităţi precum economistul Silviu Cerna, arheologul Florin Draşovean, sociologul Alexandru Colţan, scriitorul Geroge Lână, omul de afaceri Romeo Dunca, istoricul Lucian Vasile Szabo, Ioan Fernbach, preşedintele Forumului German din Banat, jurnalistul Raico Cornea, cât şi Dănuţ Groza, Ioan Popa şi Alin Nica, primarii din Sânnicolaul Mare, Reşiţa şi Dudeştii Noi. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: