Medic român din Suedia, despre modelul sanitar scandinav: „Disciplină, fără prea multă dramă”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Laura Ghibu cu un echipment special pe faţă FOTO Facebook/L.G.
Laura Ghibu cu un echipment special pe faţă FOTO Facebook/L.G.

Laura Ghibu este medic specializat în chirurgie orală, în oraşul suedez Malmö. Este implicată în diverse acţiuni de voluntariat pentru români.

Laura Ghibu s-a născut la Timişoara, a făcut liceul la Sibiu, iar după Revoluţia anticomunistă, în 1990 a emigrat în Suedia. Este strănepoata lui Onişor Ghibu, cunoscutul luptător pentru democraţie în Republica Moldova. 

În noua patrie, Laura Ghibu studiază biomedicină şi stomatologie, specializându-se în chirurgie orală. Cu toate că locuieşte departe de România, a cărei cetăţenie nici nu o mai are, ea nu a uitat niciodată de unde a plecat. Este activ implicată în proiecte civice cu misiunea de a sprijini principiile democratice în rândul românilor. 

Este membră în Clubul românesc Acasă din Malmö. „Sunt un medic suedez de etnie română”, îi place să se alinte Laura Ghibu. 

După apariţia pandemiei de coronavirus, a fost implicată în diverse acţiuni de voluntariat. Laura Ghibu a iniţiat şi proiectul umanitar „Plasma e darul de Crăciun”, care vizează donarea de plasmă pentru pacienţii bolnavi de COVID-19, aflaţi în stare gravă şi internaţi în spitalele din Cluj, Sibiu şi Timişoara.   

„Mi-a venit ideea după ce am avut un prieten din Sibiu, care la 47 de ani a ajuns în stare gravă la spital, cu COVID. Ne-am mobilizat pe Facebook să-i găsim un loc la ATI, iar într-o singură zi, 21 de persoane s-au dus să doneze plasmă convalescentă pentru el. Aşa m-am gândit că putem face o nouă campanie, să oferim o şansă pacienţilor din România. Pandemia nu se va termina prea repede, trebuie să ne gândim cum să gestionăm cantitatea enormă de pacienţi pe care-i vom avea. Iar cel mai folositor tratament este cel cu plasmă convalescentă. Colegii mei de activităţi civice au fost de acord să demarăm această campanie”, a declarat Laura Ghibu.  

FOTO Laura Ghibu/Facebook

Sursa arhiva personală
 

Guvernul nu şi-a atribuit gestionarea crizei 

Suedia este o ţară despre care s-a vorbit mult în timpul în timpul pandemiei de coronavirus. Modelul suedez a fost lăudat de unii, criticat de alţii. Cert este că ceea ce se întâmplă în această ţară scandinavă este diferit. Am întrebat-o pe Laura Ghibu, cum trece peste această criză. 

„Suedia trece peste această problemă în modul ei caracteristic, disciplinat, fără prea multe discuţii şi fără prea multă dramă. În Constituţia Suediei nu este prevăzută Starea de Urgenţă, decât în caz de război. Cum nu suntem în război, Guvernul nu are posibilitatea să închidă societatea. De asemenea, Guvernul nu şi-a asumat răspunderea gestionării acestei crize în totalitate, ci a împărţit răspunderea cu autoritatea din sănătatea publică din Suedia. Această autoritate este alcătuită din oameni de ştiinţă, epidemiologi, virusologi, oameni care au lucrat cu politici publice, care nu depind politic de nimeni, îşi câştigă poziţia prin concurs, nu au nicio obligaţie faţă de vreun partid politic. Ei analizează toate datele legate de pandemiei, decid măsurile şi creionează această strategie”, a mai spus Laura Ghibu. 

Societate cu mentalitate diferită  

În toată lumea, guvernele au lansat mesaje pentru distanţarea între oameni, pentru limitarea răspândirii virusului. Aşa au apărut lock-down-ul, stările de urgenţă sau de alertă. În Suedia, lucrurile stau un pic diferit. 

„Aici avem o societate care este total diferit compusă. Vă dau numai un exemplu. 52 la sută dintre suedezi locuiesc singuri. Vă daţi seama că ei sunt distanţai deja cultural. Nu te întâlneşti cu oameni nici în privat, nici în timpul muncii, spaţiile sunt foarte mari şi între clădiri, dar şi cele mentale. Nu eşti foarte aproape de celălalt, nu te manifeşti în acest mod. În plus, în Suedia lumea are foarte mare încredere în autorităţi. Când autoritatea recomandă ceva, suedezii să întrec, cine respectă mai abitir recomandarea. Suedezii sunt foarte disciplinaţi şi foarte ascultători”, a explicat Laura Ghibu. 
 

FOTO Laura Ghibu/Facebook

Sursa arhiva personală
 

Imigranţii nu au disciplina băştinaşilor 

Doar că societatea suedeză s-a schimbat mult în ultimul timp. Aproape 20 la sută din populaţia ţării provine din altă parte, sunt imigranţi sau copii de imigranţi. În rândul acestora există o altă mentalitate. Nu au aceeaşi disciplină şi încredere în autorităţi precum suedezii băştinaşi. 

„Aceştia, pot să spun că nu sunt la fel de ascultători şi încalcă regulile. Dar marea majoritate a populaţiei, efectiv face ce li se spune. Au încrede în specialişti. Apoi, educaţia din Suedia este axată foarte puternic pe probe, pe adevăr, pe ştiinţă, pe înţelegerea termenelor. Niciodată nu vezi o autoritate care să vină să îţi vorbească în limbaj de lemn. E uşor ca oamenii să înţeleagă care e diferenţa între un virus şi o bacterie, înţeleg şi ce înseamnă imunitate de turmă şi ce înseamnă importanţa distanţării fizice”, a mai declarat Ghibu. 

Probleme grave în centrele de vârstnici 

Încă de la început, în Suedia regulile au fost diferite. Nu s-au închis restaurantele, barurile, sălile de sport. Nu se puteau organiza evenimente cu mai mult de 30 de persoane. Liceele şi facultăţile au început însă cursurile la distanţă. 
 

FOTO Laura Ghibu/Facebook

Sursa arhiva personală
 

Persoanele de peste 70 de ani au fost instruite să se autoizoleze. Ieşeau doar pentru cumpărături şi plimbări în parcuri, nu s-au întâlnit nici cu familia în spaţiu închis. De abia în luna octombrie li s-a spus vârstnicilor că pot să revină la viaţa normală. Centrele de îngrijire a bătrânilor au fost izolate, nu au mai fost permise vizitele familiei.  

„Am avut o problemă foarte gravă. Acum se face o anchetă să se vadă ce s-a întâmplat în primăvară. Prima parte a anchetei a fost prezentată recent. S-a descoperit că centrele de îngrijire a vârstnicilor şi serviciul de îngrijire a vârstnicilor în locuinţă-sunt două sisteme diferite, nu au fost gestionate bine. Nu s-au urmat măsurile de precauţie, nu am avut materiale de protecţie (pentru că nu se fac depozite de materiale în Suedia), asta a făcut să ajungem să nu avem cu ce ne dezinfectăm, să nu avem echipamente de protecţie. Cam aşa a fost o lună, în primăvară. Ce s-a întâmplat în casele de bătrâni a fost groaznic. S-au infectat masiv. Personalul se schimba foarte des, se îmbolnăveau, veneau alţii, care nu vorbeau bine suedeză, nu ştiau ce trebuiau să facă. Aşa se face că 73 la sută dintre victimele din Suedia sunt dintre locuitorii centrelor de vârstnici şi cei care au fost asistaţi acasă”, a explicat Laura Ghibu. 

www.nordanopartners.com

Oraşul suedez Malmö www.nordanopartners.com
 

Ajutor de stat pentru sport 

Suedezii pun mare accent pe un stilul de viaţă sănătos, nu sunt stresaţi din cauza autorităţilor, pun preţ pe timpul liber şi pe sport.  

„În Suedia se dă un ajutor pentru menţinerea sănătăţii. Statul îţi decontează din taxe o sumă pe ani, pe care tu ţi-o dedici pentru diferite activităţi fizice, cum ar fi de exemplu abonament la bazin. A fost la latitudinea oamenilor dacă vor să le frecventeze sau nu. Şi vreau să vă spun că am fost la bazin acum două săptămâni şi nu erau acolo decât emigranţi. Nu era niciun suedez. Ele au fost tot timpul deschise, dar acum s-a decis ca bazinele şi sălile de sport să fie închise până în 13 decembrie. S-a considerat că unii nu respectă recomandările, cum e oraşul meu, Malmö, unde 56 la sută dintre locuitori sunt de origine străină”, a mai spus Laura Ghibu. 

Vă mai recomandăm:

Avertismentul unui biostatistician despre evoluţia COVID-19 în România: „Să nu vorbim despre ce să mai deschidem, ci despre ce să închidem“

Nicolae Robu, fostul primar al Timişoarei, a fost infectat cu SARS-2: Am tuşit tot mai rău

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite