MAI a plătit într-un singur an aproape 200.000.000 lei pentru chiria, naveta şi medicamentele oamenilor din sistem

Ministerul Afacerilor Interne le plăteşte angajaţilor care nu au locuinţă în localitatea în care activează o compensaţie a chiriei sau a navetei. Toţi angajaţii MAI pot deconta cheltuielile cu medicamentele, iar cifrele puse de MAI la dispoziţia „Adevărul” arată că numai în 2017 s-au cheltuit pentru chirie, transport şi medicamente 192 de milioane de lei.

O analiză realizată de „Adevărul”, în urma unor solicitări adresate Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public, arată că în sistemul judiciar s-au plătit în perioada 2014 – septembrie 2017 peste 340 de milioane de lei (aproximativ 74 de milioane de euro) pentru decontarea chiriei, a transportului şi a medicamentelor pentru judecători, procurori şi personalul auxiliar din Justiţie.

De decontarea chiriei, a navetei şi a medicamentelor beneficiază, însă, şi angajaţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Potrivit legii, „poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază”.

Astfel, MAI a comunicat la solicitarea „Adevărul” că numai în anul 2017 s-au plătit pentru chirie şi navetă peste 150 de milioane de lei. „Potrivit situaţiei plăţilor efectuate cu compensaţia lunară pentru chirie, în conformitate cu H.G. nr. 284/2005 şi H.G. nr. 1867/2005, suma plătită la nivelul MAI, în anul 2017, a fost de aproximativ 127.000 mii lei. Totodată, menţionăm că bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Interne la categoria de cheltuieli «transportul la şi de la locul de muncă» pentru anul 2017 a fost în sumă de 28.486 mii lei. De la această categorie se finanţează sumele reprezentând cheltuielile pentru asigurarea gratuită a transportului la şi de la locul de  muncă”, a transmis MAI.

Potrivit aceluiaşi răspuns, „numărul mediu lunar de beneficiari la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, la data de 31.12.2017, a fost de aproximativ 29.000 indicatori”. În privinţa transportului la şi de la locul de muncă „numărul mediu lunar de beneficiari la nivelul ministerului, la data de 31.12.2017, a fost de aproximativ 12.000 indicatori”.

În privinţa medicamentelor decontate de personalu din cadrul MAI, reprezentanţii Ministerului au transmis că în 2017 a fost alocat un buget de 36,8 milioane lei.

Cum pot fi fraudate fondurile pentru chirie şi transport

Surse din Poliţie au declarat că banii pentru medicamente sunt insuficienţi, fiind multe situaţii în care poliţiştii merg să deconteze medicamente şi li se spune că nu sunt fonduri. Alte surse poliţieneşti au explicat că un angajat MAI care îşi cumpără un apartament pe numele unei persoane de încredere poate deveni chiriaş în propria casă, dar pentru că nu deţine locuinţă poate primi o compensaţie pentru chirie care este, practic, un venit suplimentar.

Un poliţist care a dorit să îşi păstreze anonimatul a explicat cum funcţionează o schemă de fraudare a fondurilor pentru transport la şi de la locul de muncă. Potrivit sursei, un poliţist care locuieşte într-un oraş oarecare şi lucrează într-o secţie de poliţie rurală îşi decontează naveta, dar în realitate se deplasează la locul de muncă cu maşina insituţiei, reuşind astfel să îşi „umfle” veniturile cu câteva sute de lei.  

Poliţiştii sunt la mâna şefilor

Vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie (SNAP) din România şi preşedinte al filialei Timiş a SNAP, agentul-şef principal Cristian Danciu a declarat că legislaţia în baza căreia se fac deconturile pentru transport, spre exemplu, este foarte stufoasă, dar nu asta este principala problemă, ci neclarităţile care îi lasă pe poliţişti la mâna şefilor.  „Când a emis Ordinul din 2004 (n.r. în baza căruia se decontează transportul), Ministerul nu l-a publicat în Monitorul Oficial aşa cum prevede legea şi dupa 13 ani de la emiterea acestuia este foarte greu să-l găseşti şi să-l poţi citi. Practic, orice angajat din cadrul MAI, în momentul în care solicită decontarea transportului este pus în situaţia hilară de a nu putea lua la cunoştină de întreg cadrul legislativ şi a crede pe cuvânt angajatorul când îi este respinsa cererea de decontare, fiind invocate articole dintr-un ordin la care nu are acces. În aceleaşi situaţii sunt şi reprezentanţii sindicali când îi reprezintă în comisiile de acordare a cheltuielilor”, a explicat liderul de sindicat.

În privinţa decontării serviciilor medicale şi a medicamentelor, Cristian Danciu a arătat că banii nu sunt niciodată suficienţi, sistemul de decontare fiind gândit de aşa natură încât poliţiştii ajung de fapt să îşi plătească medicamentele sau serviciile medicale din bani proprii, acces la bani având doar cei „bazaţi”. „Eşti nevoit să îţi achiţi din banii proprii tratamentele, iar ulterior trebuie să depui  factura şi bonul emis la Centrul Medical Judeţean şi să aştepţi să fii anunţat când sunt fonduri ca să ţi se deconteze. Din acest moment, începe o înteragă aventură întrucât reprezentanţii centrului medical nu se sinchisesc să anunţe când sunt fonduri şi eşti nevoit să treci pe la cabinetul medical şi să întrebi dacă sunt fonduri şi în marea majoritate a situaţiilor nu ai norocul să ţi se spună că sunt şi pleci sperând că poate data viitoare eşti mai norocos. După câteva drumuri pe la cabinete încununate cu insuccese, cei mai mulţi se lasă păgubaşi, mai ales că programul cabinetelor medicale este, teoretic, de la 9.00 la 14.00, de luni până joi, iar vinerea doar până la 12.00, perioadă în care majoritatea poliţiştilor trebuie să-şi abandoneze activităţile zilnice, iar acest lucru de multe ori nu se poate realiza din cauza specificul serviciului”, a explicat sindicalistul.

Cristian Danciu a dat şi un exemplu concret prin care vrea să arate „cât de mult îi pasă Ministerului de angajaţii lui”. „O clauză din contractul cu Casa OPSNAJ spune că avem dreptul la şedinţe de fizioterapie sau kinetoterapie gratuite în număr de 20 pe an, însă împarţite în două etape: 10 şedinţe, dupa care trebuie să treacă şase luni şi ai dreptul la alte 10. Păi dacă ai suferit o intervenţie chirurgicală ortopedică de ligamente încrucişate unde recuperarea postoperatorie este foarte importantă şi tu faci 10 sedinţe, ce faci mai departe?  Îi spui piciorului că trebuie să aibă răbdare încă şase luni? Oricum 20 de şedinţe sunt foarte puţine ca să te recuperezi şi atunci plăteşti din buzunarul propriu. Nu de puţine ori au fost cazurile când poliţiştii au fost la cabinetele medicale şi li s-a spus că nu sunt fonduri, iar ulteriuor au aflat pe surse că unii şefi au primit banii”, a arătat vicepreşedintele SNAP, potrivit căruia actele normative pe baza căruia se fac deconturile ar trebui actualizate conform realităţii din 2018.