Liniştea de dinaintea furtunii la graniţa României cu Serbia. Cât de pregătiţi suntem pentru a primi refugiaţi din Orientul Mijlociu: „E o mare problemă!”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Refugiaţii din Serbia. FOTO: Mircea Barbu
Refugiaţii din Serbia. FOTO: Mircea Barbu

Situaţia imigranţilor din Balcani şi din apropierea graniţei cu România, în special de la frontiera dintre Serbia şi Ungaria, a pus în alertă şi autorităţile din ţara noastră.

Ridicarea gardului de sârmă ghimpată de către Ungaria, pentru a împiedica invazia refugiaţilor din Serbia, ar putea crea un scenariu dramatic pentru România: refugiaţii care doresc să ajungă cu disperare într-o ţară Occidentală să îşi aleagă o nouă rută, cea prin România. 

Deocamdată, acest scenariu este privit cu rezervă de autorităţi. Problema se află în mâinile Inspectoratul General pentru Imigrari (IGI), Departamentul Azil şi Integrare (DAI) - structură specializată a Ministerului de Intern, şi Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR), care sprijină guvernul în consolidarea sistemului de azil şi a legislaţiei în materie de azil.

„Inspectoratului General pentru Imigrări se ocupă de cererile şi dosarele celor care solitiă azil, ei sunt cei care le procesează cererile şi dau o decizie. IGI administrează cele şase centre regionale de recepţie şi proceduri pentru solicitanţii de azil: la Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Giurgiu şi Şomcuta Mare. Însă nu toţi solicitanţii de azil sunt cazaţi în centre, mulţi prefer să locuiască în oraş”, a declarat Gabriela Leu, purtător de cuvânt al Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR).

Centru pentru tranzit de la Timişoara, unic în lume

Centrul de la Timişoara este unul special, practic unic în lume. Acestea este împărţit între UNHCR – care a înfiinţat Centrul de Tranizt în Regim de Urgenţă, care primeşe refugiaţii în drumul lor spre destinaţia aleasă, şi IGI. 

Refugiati Serbia

„Centrul de Tranzit de la Timişoara este unic în lume. A fost înfiinţat în 2008, în urma unui acord între Guvernul României, UNHCR şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, semnat la .Aici ajung cei care urmează să fie relocaţi într-o altă ţară. Ei sunt scoşi de UNHCR din pericol, aduşi în România pentru a rezolva dosarele lor, iar apoi pleacă în altă ţară, în SUA, Australia, Marea Britanie, Canada, Norvegia, Olanda şi Suedia. Centrul poate primi 200 de persoane aflate în tranzit. Ei sunt refugiaţi în tranzit. Vin şi pleacă, există un flux. În paralel, IGI are în acelaşi perimetru un centru cu 50 de locuri pentru solicitanţii de azil”, a mai declarat Gabriela Leu.

Structuri guvernamentale care se activează în cazul de urgenţă

Numărul de cereri de azil inregistrate în Romania în ultimii ani a fost relativ constant, în medie 1.500 cerer pe an, cu excepţia perioadei 2011-2012 când au fost înregistrate 2.064 şi respectiv 2.982 cereri (flux mai mare datorat Primaverii Arabe). 

„În cazul în care numărul azilanţilor va creşte, se va face o redistribuire la toate centrele de cazare din ţară. Există planuri pentru a face faţă creşterii numărului de solicitanţi de azil. Este un plan pus la cale de IGI şi alte structuri guvernamentale care se activează în cazul de urgenţă. Nu avem cum să facem estimări şi presupuneri. Totul depinde de traseele pe care le aleg migrabnţii pentru a ajunge în Uniunea Europeană. Aceşti oameni sunt epuizaţi, debusolaţi, vor să ajungă cât mai repede la destinaţie. Dar nu putem prezice se ce va întâmpla. Cert este că suntem pregătiţi. Dar se poate schimba totul în orice moment. În acest moment UNHCR face presiuni pe ţările din jur să îi primească pe refugiaţi, să le ofere cazare şi asistenţă, să primească ajutorul necesar. Este vorba de organizaţie a Naţiunilor Unite, ca atare problema trebuie rezolvată la nivel de diplomaţie ca ţările din Europa să găsească modalităţi legale să accepte refugiaţii. Ei nu pot fi trimişi înapoi. Trimiterea lor în ţarile de orgine poate înseamna chiar condamnarea la moarte. Ca atare, cei care nu sunt ajutaţi legal îşi vor pune viaţa în pericol pentru a ajunge unde au pe cineva”, a mai declarat Gabriela Leu.

image

„România nu e o ţintă pentru azilanţi”

Dacă în perioada „Primăverii arabe” majoritatea imigranţilor erau din nordul Africii (Maroc, Egipt, Tunisia), acum pe primul loc sunt sirienii, irakieni şi afgani.  

„Marea majoritate a persoanelor ce ajung în Balcani provin din ţări afectate de violenţă şi conflict - cum ar fi Siria şi Afganistan - fiind în acelaşi timp epuizate fizic şi traumatizate psihic. UNHCR solicită dar şi lucrează cu părţile implicate pentru acordarea protecţiei, asistentei umanitare şi de urgenţă celor care au nevoie. Situaţia creată în Balcani priveste Europa în general. Toate ţările europene şi UE trebuie să acţioneze împreună pentru a răspunde acestei situaţii, pentru a-şi arăta solidaritatea cu acele ţări deja suprasolicitate”, a mai declarat Leu.

În cazul în care România se va confrunta cu cazuri precum cel din Macedonia, unde au intrat 7.000 de imigranţi, autorităţile vor pregăti tabere speciale cu corturi, pentru a-i ajuta pe fugari.
 

„Cred însă că este un scenariu puţin probabil să ne confruntăm cu mii de refugiaţi. România nu e o ţintă pentru solicitanţii de azil, nici o rută pentru ei. În cazul în care migranţii vor forţa graniţa României cu Serbia, pe teritorul României intră în procedurile legale: ei trebuie să solicite azil. În caz contrar, ei sunt trimişi înapoi în ţara vecină, în baza unei înţelegeri între cele două state”, a mai spus Leu.

„E o mare problemă şi nu ştiu dacă putem să o gestionăm”

Mariana Petersel, preşedintele Asociaţiei Generaţie Tânără, partener al UNHCR pentru asistarea refugiaţilor cazaţi în Centrul de Tranzit din Timişoara, este sceptică cu privire la intervenţia României în cazul în care imigraţia va escalada la graniţa cu Serbia.

„Riscul există. Noi am avut o cooperare bună cu Poliţia de Frobtieră. România are un acord cu Serbia, iar cei care nu solicită azil sunt trimişi înapoi. Acest acord ne-a folosit. Nu ştiu cât suntem de pregătiţi dacă lucrurile escaladează. România nu este pregătită să asigure protecţie cetăţenilor săi, să le ofere servicii sociale, mediacale, copiii nu pot merge la şcoli, la grădiniţe. Ce ne facem dacă vin alţii să ne cotropească? Ce le oferim lor”, afirmă Mariana Petersel (foto), care conduce Generaţie Tânără, asociaţie care a oferit refugiaţilor servicii psihologice, sociale, mediacale şi programe de intrare culturală.

image

Mariana Petersel susţine că România nu este o ţintă pentru refugiaţi, dar acest lucru se poate schimba. „România nu e ţintă pentru ei pentru că nu e o ţară bogată. Pentru ei există mirajul vestului. Însă dacă vor fi nevoiţi să vină în România, nu se vor întoarce acasă din moment ce au pornit. Ei sunt pe drumuri, vedem că poliţia se luptă cu civilii care nu au făcut niciun rău. Să nu uităm că România este graniţă Schengen, iar conform convenţiei de la Dublin, orice cetăţean care trece această graniţă trebuie remis în ultima ţară din care a venit. E o mare problemă şi nu ştiu dacă putem să-l gestionăm. Situaţia nu este uşoară în toată lumea”, a mai declarat Petersel.

Frontieriştii sunt cu ochi-n patru
 

Poliţiştii de frontieră din vestul ţării sunt vigilenţi şi iau măsuri suplimentare de supraveghere a graniţei cu Serbia pentru a combate migraţia ilegală. Reprezentanţii Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara nu au primit acceptul să dea informaţii presei pe tema migranţilor, urmând să transmită un comunicat oficial peste cinci zile. Şeful Poliţiei de Frontieră din Cara-Severin a oferit însă o scurtă declaraţie pentru Radio Reşiţa pe această temă. „Avem temeri serioase să credem că fluxurile migratorii vor afecta şi judeţul Caras-Severin, având în vedere şi măsurile adoptate recent de Guvernul ungar de a construi un gard la frontiera cu Serbia. Ne pregătim intens pentru a gestiona fluxuri migratorii serioase”, a declarat pentru Florin Bulgariu, şeful Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin.

Drepturile străinilor care solicită protecţie

În acest moment rata de ocupare din cele şase centre ale IGI din România este de aproximativ 20%. "Principalele ţări de origine ale solicitanţilor de azil sunt Siria, Irak şi Afganistan. Până în prezent, din statisticile noastre, nu reiese că se poate vorbi despre un val de migranţi. Dacă în prirnele şapte luni ale anului 2014 existau 81 1 solicitări ale unei forme de protecţie în România, în aceeaşi perioada, în decursul acestui an, nu s-au înregistrat creşteri semnificative, numărul acestora ajungând la 833”, a declarat Nelu Pop, inspector general al Inspectoratului General pentru Imigrări. 

Solicitanţii de azil au dreptul de a rămâne pe teritoriul României pană la finalizarea procedurii de soluţionare a cererii de protecţie internaţională. 


„După finalizarea procedurii, în cazul în care cererea de azil este respinsă, străinul are la dispozitie 15 zile în vederea părăsirii teritoriului României, în caz contrar acesta urmând a fi indepărtat de autorităţi. Străinii care au dobândit o formă de protecţie internaţională, respectiv statut de refugiat sau protecţie subsidiară, au dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada în care se menţin motivele acordării statutului respectiv. Aceştia mai au dreptul să solicite un document de călătorie emis de autorităţile române şi dreptul de a urma programe de integrare în societatea rormânească”, a explicat Nelu Pop. 

image


Citiţi şi:

EXCLUSIV Refugiaţii care au speriat Europa. O noapte la gardul care separă Ungaria de Serbia
 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite