Lavanda - o afacere frumos mirositoare. Secretul ieşeanului care trăieşte visul francez la Timişoara FOTO

Lavanda - o afacere frumos mirositoare. Secretul ieşeanului care trăieşte visul francez la Timişoara FOTO

Tudor Panait în plantaţia de lavandă FOTO Ştefan Both

Tudor Panait, un tânăr în vârstă de 32 de ani din Iaşi, s-a mutat la Timişoara unde a devenit cel mai important cultivator de lavandă din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Toată lumea a văzut măcar în poze superbele câmpuri de lavandă din regiunea sud-estică franceză Provence. Este acea floare, de culoare mov, cultivată de mii de ani pentru parfumul său deosebit, dar şi pentru proprietăţile sale calmante şi antiseptice.
 
Franţa este numărul 1 la cultivarea lavandei în Europa. Tudor Panait, un tânăr de 32 de ani din Iaşi, a aflat că lavanda creşte şi la noi. Ba mai mult, întors dintr-o vizită în Provence, impresionat de câmpurile de lavandă, şi-a zis să îşi facă şi el o mică cultură, pe balcon. Aşa a început povestea unei afaceri binemirositoare care îi aduc şi suficienţi bani să trăiască bine. 
 
“Soţiei mele îi plăcea lavanda. Am fost cu ea în Franţa, am făcut poze, am văzut cât e de frumos. La un moment dat am văzut că lavanda creşte şi la noi în ţară. Am mai văzut câteva culturi de lavandă în Ungaria, pentru că nouă ne place să mergem la Balaton. 
 
Atunci s-a aprins beculeţul, am zic că putem face şi noi o cultură de lavandă, cu care putem face un business. Am cumpărat materiale de afară, am vizitat câteva pepinierii şi culturi, am experimentat pe balcon, apoi într-o grădină. Încet, încet ne-am extins şi iată că am ajuns să facem cultură de lavandă”, povesteşte Tudor Panait.

 
Absolvent de Informatică, fără tangenţe cu agricultura
 
Este absolvent al Facultăţii de Informatică din Iaşi şi nu a avut nicio tangenţă cu agricultura. „Am lucrat mult în industria creativă, în marketing, branding, online, am fost şi project manager, am fost şi corporatist. Am făcut multe lucruri. Niciunul dintre ele nu erau nici măcar aproape de un teren agricol”, a adăugat Panait, care a susţine că a decis să părăsească Iaşul natal. „Nu ştiam unde mergem. Vroiam cât mai departe. Aveam varianta strănătăţii, dar până la urmă am ales Timişoara. Ne-a plăcut că e la graniţa cu vestul”, a adăugat agricultorul.
 
La Timişoara a găsit mediul propice să îşi realizeze visul. În urma unei munci de cinci ani, a devenit cel mai important cultivator de lavandă din România. 
 
„La început mi se părea greu. Nu era neaparat muncă fizică, ci nu ştiam ce urmează, care va fi următoarea etapă, recoltarea când o facem exact. Am avut de făcut muncă experimentală. Având experinţa în spate, acum e uşor. Noi suntem împrăşiaţi cu terenurile. Avem undeva între 14-15 hectare. Nu foloseam până acum tot. Însă la toamnă mare parte va umplut cu lavandă”, a spus Panait.

 
Aproximativ 4.500 de euro pentru a cultiva un hectare de lavandă
 
Tudor Panait este dispus să îi înveţe şi pe alţii să cultive lavandă. Îi încurajează, pentru că este o afacere în care are nevoie şi de alţi cultivatori, având în vedere că el se ocupă şi de procesare. 
 
„Primul an eu îl consider zero productiv. Flori face, se pot recolta, dar sunt aşa de puţine încât banii pe care îi iei îţi acoperă doar recoltarea în sine. Nu câştigi nimic. Recomand ca în anul întâi să nu folosească florile, să le taie înainte să se dezvolte. În anul doi începe productivitatea, o producţie care se poate valorifica, dar e doar 30 la sută din potenţial. Se pot scoate bani, dar nu mult. Anul trei este unul din plin”, afirmă Tudor Panait.
 
Pentru a pune pe picioare o afacere cu lavandă, ai nevoie de aproximativ 4.500 de euro, pentru un hectar. Cu condiţia să deţi pământ. Preţurile sunt mai mici pe măsură ce suprafaţa creşte. Variante de valorificare sunt multe. 
 
„Eu mă concentrez pe una singură. Vânzare de floare proaspete. A fost recoltată cultura astăzi, florile sunt şi vândute tot astăzi. Noi suntem şi procesatori şi cumpărăm. Oferim undeva între 2.000 şi 5.000 de euro pentru floarea de pe un hectar. Dacă este un soi bun. Dacă vremea nu e bună, scade productivitatea, dar şi banii pe care îi dăm. E varianta cea mai simplă de lucru. Mai există şi varianta de uscare de floare, apoi vânzare pentru producătorii ce ceauri, dar veniturile sunt ceva mai mici. Mai implică şi un risc să rămână cu floarea uscată pe iarnă şi este posibil să se mucegăiască. De asta nu prea îmi place varianta aceea”, a mai povestit ieşeanul. 


 
Mai există o variantă, des întâlnită la producătorii mici, artizanatul. Este vorba de bucheţele, săculeţi şi alte produse hand-made de lavanda. „Are valoare adăugată foarte mare, depunde de productivitatea fiecăruia. În schimb nu se poate vinde în cantitate mare. Un hectar e greu de vândut la bucheţel, dar nu e imposibil. Facem şi noi când ni se cere, sunt florării care ne cer. Dar nu e ceva ce marketăm”, declară Panait.
 
Vinde „lavandă”...francezilor
 
Principalul scop al plantaţiilor de lavandă este de a obţine din aecastă plantă ulei esenţial şi apa de lavandă. „Uleiul de lavandă se obţine din florile proaspete. Uleiul şi apa de lavandă sunt produse cu termene de valabilitate de cinci ani dacă este păstrată în condiţii bune. Se poate lucra uşor cu aceste produse, ocupă puţin spaţiu, are valoare mare, transportul e mai mic. Cea mai mare cerere este pentru ulei. Cu uleiul se fac banii”, a spus Tudor Panaint. Cea mai mare parte a uleiurilor de lavandă se duc la export. Pare incredibil, însă mare parte din vânăzări sunt în Franţa. „Da. Cei mai mari cumparatori sunt francezii, deşi sunt cei mai mari producători din Europa”, a mai spus Tudor Panait. O sticluţă de ulei de lavandă produs de Tudor Panait costă 25 de lei.


 
După francezi, pe locul doi sunt bulgarii. Mai sunt ţări cunoscute pentru lavandă, precum Ungaria, Republica Moldova sau Croatia. România nu este considerată ţară cultivatoare de lavandă. 

„Ţara noastră nu este cunscută pentru producţia de lavandă. În principiu sunt câtva sute de hectare de lavandă la noi în ţară. Câteva zeci sunt exploatabile, procesabile. Mare parte sunt suprafeţe mici, de 500 de metri pătrati, un hectar. Ei au varianta artizanatului, nu pot să pătrundă pe piaţa uleilurilor”, susţine Panait.
 
Printre clienţii lui Panait, cea mai des utilizată funcţie a uleiului este cea cosmetică. Odată pentru miros, apoi pentru proprietaăţile sale antibacteriene. Are foarte multe utilizări. E bună pentru tratarea depreseiei, pentru aromaterapie, rezolvarea problemelor de piele, psoriazis, arsuri solare, rău de maşină, pentru piele sensibilă. Tonifică, calmează. 
 

Proces de distilare ca la ţuică

Uleiul se obţine în urma unui proces de distilare. Seamănă cu cel de alcool. „E un vas în care se pun florile, va trece un curent de aburi care ajunge într-un condenzator, se transformă în lichid, după ce a antrenat toate elementele volatile de la floarea de lavandă, se condensează şi rezultă două lichide: Uleiul estenţial de lavandă şi apa de lavandă. Apoi se separă perfect. Este capătul procesului de producţie. Urmează o perioadă de maturare, în funcţie de cerinţele fiecărui client”, a mai explicat Panait. 
 
Partea bună este că instalaţia nu ocupă foarte mult loc, însă este nevoie de spaţiu pe verticală, unde să fie depozitate florile, recolta, o zi, două, până când ajung la distilare.


Tudor Panait nu regretă nicio clipă că a ales să se stabilească la Timişoara, despre care spune că „e un loc strategic”, unde îşi poate creşte şi copilul de un an şi jumătate. „Scopul nostru era să plecăm afară ca mulţi alţi români, dar ne-am răzgândit, Timişoara este occidentală. E foarte diferită de restul regiunilor din România. Oricând avem autostrada lângă noi, urcăm şi mergem în vacanţă oriunde în Europa”, a încheiat Tudor Panait.
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările