Ion Caramitru, la Timişoara. „Teatrul a fost mereu un măr al discordiei în statele totalitare. Teatrul trebuie să fie oglinda lumii, să spună ce se întâmplă în viaţă“
0
Asociaţia Timişoara - Capitală Culturală Europeană a continuat seria dezbaterilor purtate în jurul unor subiecte de importanţă şi actualitate europeană, din cadrul proiectului Café 21.
GALERIE FOTO
Într-o ambianţă inedită, în gărdina din spatele Casei Tineretului, s-a vorbit despre teatru şi democraţie.
Despre ce rol joacă teatrul într-o societate, dincolo de funcţia sa primară, dacă poate ea modela conştiinţe, dacă poate forma o comunitate în jurul ei.
Invitaţi la dialog au fost Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, fost ministru al Culturii între 1996-2000, un om care a ştiut să lege arta de politică, şi regizorul şi actorul Marco Martinelli, directorul Teatrului Delle Albe din Ravenna, fondat de el în anii ‘80.
“Teatrul a fost mereu un măr al discordiei în statele totalitare. Putem să vorbim de teatru şi rezistenţă la dictatură. Teatrul are rolul lui, nu poate fi confundat cu obedienţa.Libertatea de creaţie este primul semn al unei democraţii autentice. Dispariţia cenzurii. Câtă vreme există cenzură, nu există libertate, nici democraţie. Asta am trăit până în 89. Teatrul trebuie să fie oglinda lumii, să spună ce se întâmplă în viaţă”, a spus Ion Caramitru.
“Aveam un limbaj anume. Mai mult sau mai puţin ascuns, dar publicul înţelegea”
Ion Caramitru a fost un oponent al regimului comunist, a reprezentat mişcarea de rezistenţă înainte şi în timpul Revoluţiei din 1989 din România. Ulterior a devenit ministru al culturii.
“Pe vremea lui Ceauşescu făceam acte de rezistenţă la sistem şi tânjeam după democraţie. Înainte de 89, din cauza cenzurii, eram nevoiţi să căutăm forme ascunse…De exemplu, în Dosarul meu de Securitate există raportat un spectacol de-al meu. Mai precis recitarea Glosei, de Eminescu, de cineva care analizează la sânge modul meu de a spune. Era un om de specialitate. Acesta denunţa modul duşmănos în care supun eu această poezie. Şi detaliază: <Când ajunge la versul: Nu te prinde lor tovarăş, ce e val ca valul trece - interpetul face o pauză lungă şi semnificativă înainte de cuvântul tovarăş. Nu te prinde lor... tovarăş, ce e val ca valul trece>. Aveam un limbaj anume. Mai mult sau mai puţin ascuns, dar publicul înţelegea. Aici era secretul unei scăpărei de cenzură în mod artistic. După 89, acest tip de limbaj nu şi-a mai găsit rostul. Deşi iată că avem şi acum de spus despre modul cum este administrată ţara. Avem ce critica. Tot se calcă pe cadavre, tot se fac nedreptăţi”, a spus Ion Caramitru.
Actorul spune că nu i-a fost niciodată teamă să vorbească. “Aţi văzut că mi-am spus părerea şi despre ce s-a întâmplat în Bucureşti, în 10 august. Aveţi un comunicat public, în care îmi arăt stupoarea şi furia împotriva modului în care a fost desfăşurate acţiunile acolo. Ăsta e tipul meu de politică, de spune lucrurilor pe nume”, a afirmat Caramitru.
“În România, sunt peste 4.000 de actori tineri, şomeri”
Ion Caramitru a fost întrebat din public despre soarta absolvenţiilor facultăţilor de artă din România. Actualul director al UNITER nu a adus veşti bune.
“În România, sunt peste 4.000 de actori tineri, şomeri, asta e adevărul. Înainte de 89, existau două şcoli de teatru, mari şi late, la Bucureşti şi la Târgu Mureş - secţie maghiară. Acuma, câte centre universitare, atâtea şcoli de teatru există. Termină anual în jur de 350 de absolvenţi. Sunt în jur de 4.500 care nu vor avea niciodată un loc de muncă ca salariat într-un teatru din România. În România sunt 46 de teatre, cu toate, printre care şi cele de păpuşi. Ele au porţile închise de ani buni, pot primii, cu chiu cu chiu cu vai, câte unu-doi. Ultimii angajaţi la Teatrul Naţional au fost în 2007, când am putut angaja şapte actori. Acum am angajat câţiva pe termen determinat. Dacă ar angaja să zicem fiecare teatru zece, ceea ce e imposibil, s-ar ajunge la 400, dar mai rămân 4.000”, a explicat Caramitru.
“Ne bucurăm să aducem oameni care au o voce ascultată”
Întâlnirea a fost moderată de Chris Torch şi Simona Neumann, preşedintele Asociaţiei Timişoara Capitala Culturală Europeană.
“După cum ştiţi, încercăm să aducem un oaspete din străinătate şi o personalitate locală, naţională. Ne bucurăm să aducem oameni care au o voce ascultată, care sunt remarcabile atât în plan naţional cât şi internaţional. Vom anunţa din timp când va avea loc următoarea ediţie, depinde de aspectele financiare. Anul acesta am avut doar trei evenimente Café 21, spre deosebire de anul trecut, când am avut şase. Asta şi pentru că am optat pentru prezentarea unor evenimente de mari dimensiuni, precum Memoriile Cetăţii, Lumina Libertăţii sau Bega-Lumen”, a declarat Simona Neumann.
“Aici e vorba de trăsăturile oraşului, ale civilizaţiei lui, a populaţiei lui”
Ion Caramitru este un prieten declarat al Timişoarei. “Mă bucur nespus că Timişoara a câştigat competiţia pentru Capitala Culturală Europeană. Aici e vorba de trăsăturile oraşului, ale civilizaţiei lui, a populaţiei lui. E vorba de acel soi de multiculturalitate despre care se tot vorbeşte. Timişoara a fost şi leagănul Revoluţiei române, ceea ce nu e puţin lucru. Civilizaţia acestui oraş va juca un rol, dar are şi frumuseţea lui arhitecturală, care ar merita o atenţie deosebită”, a mai afirmat Ion Caramitru.
Marco Martinelli, implicat în spectacolul “Divina comedie”, de Dante, care se va juca în 2021, la Timişoara, a vorbit despre teatru şi democraţie într-o societate democratic, în Italia, dar şi despre rolul pe care teatrul îl joacă în coagularea unei societăţi.
După dezbatere a urmat un concert susţinut de Horea Crişovan Acoustic Trip cu Florin Cvaşa şi Maria Hojda.
Se încarcă comentariile...
