Decizie definitivă şi irevocabilă. Casa Mühle trebuie readusă la starea iniţială de clanul de romi care a batjocorit-o

Decizie definitivă şi irevocabilă. Casa Mühle trebuie readusă la starea iniţială de clanul de romi care a batjocorit-o

Casa Muhle din Timişoara a ajuns o ruină

Curtea de Apel Timişoara a respins recursul lui Nelson Mihai şi obligă noul proprietar, care a moştenit casa după moartea lui Ionel Stancu, să readucă clădirea la forma iniţială.

Ştiri pe aceeaşi temă

După doi ani de procese, Primăria Timişoara câştigă în cazul “Casa Mühle”, iar proprietarii sunt obligaţi să readucă clădirea la starea iniţială (din 2012). Decizia a fost dată, miercuri, de Curtea de Apel Timişoara, care a respins recursul lui Nelson Mihai, cel care a moştenit clădirea după moartea lui Ionel Stancu (în 2015). Nelson Mihai, care are rezidenţa în Germania, lângă München, nu s-a prezentat la niciun termen. Interesant este că nici măcar avocatul acestuia nu l-a reprezentat în această speţă.
 
“O ce veste minunată! Azi justiţia a decis ca o clădire simbol a Timişoarei, o clădire încărcată de istorie să fie readusă de către proprietari la starea iniţială! A fost o luptă de peste trei ani, purtată pe stradă, în tribunal, în mass-media, o luptă în care societatea civilă a demonstrat că se poate! Oricum, să nu ne îmbătăm cu această victorie în justitie, trebuie văzut dacă sentinţa se va aplica de către Nelson Mihai. Oricum, noi - cei care am demarat această acţiune - ştim ce avem de făcut în continuare! Fiindca de fapt, nu ne oprim aici!”, a declarat Corneliu Vaida, iniţiatorul celor trei proteste pentru salvarea Casei Muhle. 

Casa Mühle a fost lăsată să se distrugă 
 
Casa foştilor florari Wilhelm şi Arpad Mühle a ajuns pe mâna unui clan de romi bogaţi din Timişoara şi a fost lăsată să se degradeze. În urma protestelor de stradă pentru salvarea Casei Muhle, Primăria Timişoara a deschis un proces în care a solicitat obligarea proprietarului la aducerea clădirii la stare iniţială, punerea casei în siguranţă, iar în caz contrar permisiunea de intervenţie a Primăriei Timişoara, urmând ca municipalitatea să îşi recupereze banii.

 
Prima fază a procesului s-a judecat la Judecătoria Timişoara. În cadrul procesului s-a realizat şi o expertiză care a scos la iveală că lucrările făcute nu au respectat proiectul, afectând structura de rezistenţă. Expertiza, realizată în 2013, a mai arătat că imobilul are nevoie urgentă de intervenţie.
 
În instanţă, proprietarul de atunci al clădirii Ionel Stancu, membru al clanului Cârpaci (proprietarul de fapt al imobilului este soţia lui Ionelaş Cârpaci), a depus un certificat de urbanism prin care se arăta ce lucrări se poate face acolo.
 
Judecătoria Timişoara a admis cererea Primăriei şi l-a obligat pe proprietarul Casei Mühle să aducă vila la starea iniţială şi să o pună în siguranţă, în caz contrar, primăria având dreptul să intervină pentru a salva clădirea. 
 
Romii au câştigat o bătălie, nu şi războiul
 
Decizia Judecătoriei Timişoara a fost atacată cu apel la Tribunalul Timiş, unde sentinţa Judecătoriei Timişoara a fost anulată şi cererea primăriei a fost respinsă, Ionel Stancu având câştig de cauză.
 
“În iunie 2012, proprietarul a primit autorizaţie de construire şi s-a apucat de lucru. Dar nu a respectat eapele tehnologice, aşa s-a zis în expertiză. A demolat acoperişul, a început să decapeze pereţii şi a pus în pericol imobilul. În toamna lui 2012, a primit o notificare, au urmat cele trei proteste ale timişorenilor, iniţiate de Corneliu Vaida. Într-un final, în ianuarie 2013, Primăria le-a dat o amendă de 8.000 de lei. Casa a fost pusă în siguranţă în luna mai, prin Ordonanţă Preşedenţială. În iunie 2014, am avut o primă sentinţă, prin care am câştigat în prima instanţă. Stancu a făcut apel, a câştigat în primăvara lui 2015. Noi am făcut recurs, s-a retrimis în judecare, dar între timp Ionel Stancu a murit. S-a făcut succesiunea, iar moştenitorul este Nelson. A fost suspendat procesul până în vara acesta. Apoi am avut termene cam la fiecare lună, dar el nu s-a prezentat. Acum este oficial, proprietarul este obligat să aducă casa în starea iniţială din 2012”, a declarat avocatul Adina Murgilă, care a reprezentat Asociaţia ProDoMo.


“Pentru că de acum este deja oficial şi publicat pe Portalul Instanţei, Primăria Timişoara câştigă definitiv şi irevocabil Procesul Casa Muhle. Cu încăpăţânare, uneori, cu speranţă am dus la capat un demers juridic de mare importanţă pentru soarta monumentelor din România în general. Astăzi, Casa Muhle, primeşte o şansă, dar mai mult decât atât scriem istorie. Este pentru prima dată în România când o municipalitate abordează astfel problema monumentelor batjocorite. Am urmărit prin tot acest proces, de la Ordonanţa Preşedinţială de punere în siguranţă, până la obligaţia de a aduce la starea iniţială monumentul crearea unui precedent în România. Practic Primăria va fi autorizată în cazul în care Casa Muhle nu e refacută, să intervină ea însăşi pe cheltuiala proprietarului. Nu am luptat doar pentru Casa Muhle ci pentru toata moştenirea istorică batjocorită a României. Aşteptăm motivarea instanţei şi apoi vom urmări pas cu pas punerea sa în practică. Nu vom ezita să intervenim dur dacă hotararea nu este pusă în aplicare”, a transmis Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei, pe pagina sa de Facebook. 

Povestea grădinarilor Mühle
 
Wilhem Mühle este cel care a transformat Timişoara în oraşul trandafirilor. După căsătoria cu fiica grădinarului Niemetz, Wilhelm Mühle a început să cultive trandafiri pe cont propriu. În 1875, va deschide un magazin pe actuala stradă Alba Iulia (unde se află astăzi restaurantul Casa cu Flori). 

Odată cu dezvoltarea afacerii, Mühle a început să cumpere din ce mai mult pământ pentru extinderea grădinii de trandafiri, unde a cultivat sute de soiuri. În 1881, ziarele locale Temesvarer Zeitung şi Délmagyarországi Közlöny scriau că Timişoara a devenit un „veritabil El Dorado al trandafirilor”. Wilhelm Mühle a fost cel care s-a ocupat de amenajarea noilor parcuri din oraş, însă în 1908, în urma unei boli, grădinarul moare.

Florarii care au parfumat Timişoara

În 1891, Timişoara a găzduit Expoziţia Agricolă, la care invitat special a fost împăratul Franz Josef., care a fost atât de impresionat de amenajare florară încât i-a propus lui Mühle să devină florarul Curţii Imperiale. Mühle a fost decorat cu ordinul „Crucea de aur cu coroană” şi a primit titlul de furnizor de flori al Curţii Imperiale de la Viena şi a celei Regale de la Budapesta. 

Fiul său, Árpád Mühle a dus mai departe dinastia grădinarilor şi început să fie cunoscut şi pe plan internaţional datorită soiurilor de trandafiri pe care le-a creat la Timişoara.

După căderea Imperiului Austro-Ungar şi lipirea unei mari părţi din Banat la Regatul României, Árpád Mühle a devenit principalul furnizor al Caselor regale din România, Serbia şi Bulgaria. Este şi cel care a amenajat Parcul Cişmigiu din Capitală şi Parcul Public din Sinaia.

El a realizat planul Parcului Rozelor din Timişoara, care a fost prezentat în 13 mai 1929. 

FOTO Panglici albe pentru exproprierea Casei Mühle: proprietarii au început lucrările de consolidare

citeste totul despre: