Industria ospitalitaţii timişorene cere tratament egal cu al celorlalte sectoare de activitate: „Virusul există peste tot, este comunitar”

Industria ospitalitaţii timişorene cere tratament
egal cu al celorlalte sectoare de activitate: „Virusul există peste tot, este comunitar”

Angajaţi şi patronii din industria HORECA au protestat de două ori în Timişoara

Reprezentanţii HORECA cer eliminarea restaurantelor de pe lista activităţilor cu risc de răspândire a COVID-19 şi, astfel, permiterea funcţionării fără sincope, cu un set de măsuri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Patronatul Horeca (hoteluri şi restaurante) din Timişoara a trimis un memoriu către autorităţile locale, Prefectură, Preşedinte Consiliu Judeţean şi primarului ales, Dominic Fritz.
 
“Având în vedere situaţia gravă, fără precedent, în care se află acest sector de activitate, ca urmare a sancţiunilor impuse fără nicio explicaţie documentată, cerem ajutorul şi revenirea la condiţii similare celorlalte domenii din economie. Să fim solidari şi să învăţăm să mergem mai departe cu acest virus cu toţii. Virusul există peste tot, este comunitar, avem focare de infecţie în multinaţionale, şcoli, instituţii de stat, alte companii private. De ce sunt sancţionate numai activităţile din Horeca, de la începutul pandemiei şi până acum?”, se întreabă Corina Macri, preşedintele patronatului HORETIM. 
 
Oamenii cer revenirea asupra măsurii de suspendare a activităţii şi să dispună eliminarea restaurantelor de pe lista activităţilor cu risc de răspândire a COVID-19 şi, astfel, permiterea funcţionării fără sincope, cu un set de măsuri agreate în prealabil cu reprezentanţii industriei şi respectate de către toţi operatorii.
 
Se cere şi restituirea datoriilor statului către proprietarii de restaurante:  TVA de recuperat şi CASS- sume restante încă de la inceputul anului; Şomaj tehnic şi 41,5% - sumele restante din lunile iulie- august; Reeşalonarea datoriilor pe 12 luni, luând în considerare plata acestora începând cu Iulie 2021; Ajutor de stat sub forma a 20% din diferenţa cifrei de afaceri înregistrate de operatori în 2020 vs 2019. 
 
“De asemenea, pe plan local, susţinem reducerea cu 50% a nivelului taxelor şi impozitelor locale (impozit clădiri, terenuri, taxă hotelieră) pentru următorii doi ani, doar pentru operatorii din HORECA, pentru sprijinirea revenirii acestei industrii. Considerăm că, în această perioadă, restaurantele, cafenelele şi barurile pot funcţiona cu respectarea unor măsuri de distanţare fizică impuse de autorităţi”, a mai transmis Corina Macri.


 
Reprezentanţii industriei Horeca spun că specialiştii din Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Timiş nu prezintă studii medicale şi statistice referitoare la impactul acestei industri asupra creşterii ratei de răspândire a infectărilor cu noul SARS-COV-2.
 
“În plus, până la data apariţiei Hotărârii 43/13.10.2020, o serie de activităţi care, aparent, pot avea un impact mai mare asupra creşterii ratei de răspândire, au funcţionat fără restricţii (săli de sport, cluburi în are liber, săli de evenimente, săli de jocuri de noroc etc.). Considerăm că, după mai bine de şapte luni de la apariţia pandemiei, atât autorităţile locale, cât şi cele centrale, aveau obligaţia civică de a comanda studii medicale şi statistice, în baza cărora să fie luate măsurile de limitare a răspândirii infectărilor. Este inacceptabil ca toate măsurile să fie dispuse fără temei ştiinţific, ci doar pentru a justifica o aparentă implicare a autorităţilor în combaterea pandemiei. Pandemia nu poate fi combătută decât prin adoptarea unor măsuri fundamentate ştiinţific. Subscrisa observă că autorităţile au ezitat să dispună obligativitatea purtării măştii în toate spaţiile publice până ieri, 23.10.2020, ceea ce a determinat, mai mult decât orice altă activitate economică interzisă, creşterea ratei de răspândire. Nu cerem altceva, doar tratament egal cu al celorlalte sectoare de activitate. Dacă se susţin afirmaţii că în acest mediu există un risc crescut de răspândire a virusului, cerem avizul specialiştilor, deoarece din comunicarea noastră cu medici, cercetători, statisticieni implicaţi în domeniu, organe de control şi verificare, informaţii la nivel mondial, nu există niciun studiu care să confirme transmiterea periculoasă a virusului în mediul horeca. Atunci de unde aceste recomandări şi sancţiuni? Redeschiderea restaurantelor la interior a avut loc la 01.09.2020. Niciun domeniu de activitate nu a fost atât de aspru restricţionat. În schimb, toată perioada de vară, autorităţile au permis funcţionarea unor cluburi şi discoteci, săli de evenimente care funcţionau în spaţii ce nu puteau fi catalogate clădiri, întrucât inventivitatea poate eluda legea. Aceste locaţii, aparent în aer liber, în fapt, în spaţiu închis, au generat creşterea ratei de infectare. Subscrisa îşi manifestă îngrijorarea pentru modul discreţionar în care se acţionează”, mai susţine Corina Macri.

 
Industria HORECA reprezenta la inceputul anului 2020 peste 600 de societăţi comerciale cu capital 100% românesc, având o cifră de afaceri de peste 200 milioane euro şi peste 6.000 de angajaţi. Pe langă aceştia, din conexiunea cu această industrie, 7.500 de mici activităţi, liberi profesionişti contribuiau la echilibrul financiar şi susţinerea economiei judeţului Timiş.
 
Prin efect înlănţuit, prosperitatea HORECA asigura o piaţă de desfacere importantă pentru producătorii agricoli locali, producătorii şi distribuitorii de materii prime, furnizorii de servicii auxiliare: mentenanţă, curăţenie, transport, ambalaje, producătorii de programe specializate, agregatorii şi platformele de distribuţie online, susţinea un consum major de combustibil, energie, apă, gaze naturale. 
 
“În urma acestei pandemii, s-a generat o criză economică fără precedent, total imprevizibilă, dar ale cărei costuri le suportă în cea mai mare majoritate industria ospitalităţii. Se pare că acest domeniu de activitate este vinovat pentru răspândirea virusului SARS-COV-2, altminteri necontrolabil. Impactul acestor mesaje transmise comunităţii despre HORECA a dus la scăderea cifrei de afaceri cu peste 70%, dupa prima jumătate a anului. Probabil că, până la sfârşitul anului, mulţi antreprenori vor da faliment, iar cei care au posibilitatea de a îngheţa afacerile până în mai 2021, o vor face, cu costuri cât se poate de mici pentru ei, dar generând o povară imensă pentru stat şi sistemul medical, trimiţând în şomaj atâtea mii de angajaţi, în prag de iarnă, fără nicio altă opţiune de supravieţuire”, a mai spus Corina Macri.
 
Vă mai recomandăm:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările