Icoana miraculoasă de la Bazilica Papală Maria Radna care a fost salvată dintr-un incendiu după atacul otomanilor
0
Icoana Maicii Domnului de la Bazilica Maria Radna s-a păstrat din vechea biserică franciscană distrusă în urma atacurilor trupelor otomane, din 1695.
Bazilica Maria-Radna a devenit principalul loc de pelerinaj al romano-catolicilor din vestul ţării, dar şi una din locurile preferate ale credincioşilor din Ungaria. De mai bine de 300 de ani, aici se sărbătoreşte naşterea Sfintei Fecioare Maria. În 1668, bătrânul Georg Vriconosa donează capelei fraţilor franciscani din Radna o icoană tipărită pe hârtie în atelierul meşterului tipograf Remondini din Bassano del Grappa, în Italia.
Aceasta icoană a Maicii Domnului s-a păstrat din vechea biserică franciscană distrusă în urma atacurilor trupelor otomane, din 1695.
În mod miraculos, icoana tipărită pe hârtie nu a ars, fiind găsită mai apoi de credincioşi printre resturile carbonizate.
În 1770, icoana miraculoasă primeşte în dar o podoabă nepreţuită: este adusă de la Viena marea ramă din argint, opera meşterului aurar oficial al curţii imperiale, Josef Moser.
Puterea sa făcătoare de minuni a ajuns rapid la urechile enoriaşilor
După dispariţia ciumei din Arad, în anul 1709, toţi locuitorii oraşul a venit la Radna pentru a se ruga. Vindecările miraculoase au tot continuat la bazilica Maria-Radna. Enoriaşii spun că diferenţa dintre aceast lăcaş sfânt şi, spre exemplu cel de la Medjugorije, din Croaţia, este că la Maria-Radna nimeni nu a văzut apariţia chipului Sfintei Fecioare Maria. Dar se spune că mulţi au putut simţi ajutorul acesteia.
Ca mulţumire, cei care s-au vindecat în urma rugăciunilor, au lăsat o veritabilă expoziţie de picturi şi fotografii. Este a doua biserică din Europa unde există o asemenea expoziţie.
Zilnic, la Maria Radna vin în jur de 200 de vizitatori.
Istoria Bisericii şi Mănăstirii Maria-Radna
Prima biserică a fost înălţată aici la 1520, într-o perioadă când la sud de Mureş, în Banat, domneau otomanii. După ce Banatul va fi cucerit, capela va sluji credincioşilor şi călugărilor franciscani, refugiaţi din calea năvălitorilor pe malul nordic al Mureşului.
Otomanii au atacat în repetate rânduri aşezarea, iar biserica a trebuit reconstruită de multe ori. La invazia turcească asupra Lipovei, din 1695, biserica de la Radna a fost arsă din temelii, însă icoana Maicii Domnului a rămas intactă. După ce turcii au fost alungaţi din Banat, o nouă biserică a fost construită.
La data de 7 iulie 1756, în sărbătoarea Rusaliilor, are loc aşezarea pietrei de temelie a unei noi biserici pentru Maria-Radna, biserica veche fiind deja neîncăpătoare. Celebrarea este condusă de către prepozitul mare al Capitlului Catedral de Cenad, cu reşedinţa la Timişoara, Clemens Rossi. Noua biserică dăinuie până în zilele noastre.
În 1750 are loc, în urma unei investigaţii minuţioase, recunoaşterea oficială din partea Bisericii a locului de pelerinaj de la Maria-Radna, recunoaştere făcută publică prin intermediul canonicului Johannes Szlezak.
Adăpostul călugărilor franciscani din România
Arhiepiscopul-principe, primat al Ungariei, Alexander Rudnay consacră în mod solemn biserica, dăruind totodată icoanei miraculoase două coroane din aur. El a cerut prin testament ca la moartea sa inima să-i fie scoasa din piept şi aşezată spre odihnă în preajma icoanei Sfintei Fecioare Maria din Radna.
În 1895, cu ocazia aniversării a două sute de ani de la înregistrarea primului miracol de la Maria-Radna, biserica este înfrumuseţată cu un nou altar principal, realizat din marmură de Carrara, altarul cel nou din marmură înlocuind unul mai vechi din lemn.
După interzicerea ordinelor călugăreşti de către puterea comunistă (1949), sunt concentraţi la Maria Radna, în condiţii deosebit de grele, toţi franciscanii din România. După această dată călugării se vor împrăştia în toată ţara.
În anul 1992, Papa Ioan Paul al II-lea conferă bisericii de pelerinaj din Maria-Radna titlul de “Basilica Minor”. Cu această ocazie, arhiepiscopul titular Adalbert Boros dăruieşte bazilicii din Maria-Radna un nou altar, în semn de mulţumire faţă de Sfânta Fecioara din Maria-Radna pentru ocrotirea acordată Bisericii şi diecezei în vremurile grele ale comunismului.
Citeşte şi:
FOTO Bazilica Papală Maria Radna se reînoieşte cu 11 milioane de euro. Numărul turiştilor se va dubla în anii care urmează
FOTO Au sosit noile cruci aurite pentru monumentala Bazilică Papală de la Radna
FOTO Imagini spectaculoase de la reabilitarea Bazilicii Maria Radna, care va costa 10 milioane de euro
FOTO Sfântul Gerhard de Cenad – un brand cultural bănăţean uitat pe nedrept în România
Se încarcă comentariile...
