Horia Colibăşanu visează la OSCAR-ul alpinismului. Ce înseamnă deschiderea unei rute noi pe Muntele Himalaya
0
Alpinistul timişorean Horia Colibăşanu, care face echipă cu piteşteanul Marius Gane şi slovacul Peter Hamor, şi-a propus pentru anul acesta un proiect ambiţios în Himalaya.
Alpiniştii încearcă să deschidă o rută nouă spre vârful Dhaulagiri, aflat la 8.167 de metri. Anul trecut, Horia
Colibăşanu a încercat să deschidă o rută nouă spre Everest, însă a fost obligat să renunţe la ascensiunea finală din cauza riscului mare de avalanşe.
Ce înseamnă pentru oamenii de munte o rută nou spre un vrâf ne explică Andrei Simu, preşedintele clubului de alpinism Alternative TM, acolo unde este legitimat şi Horia Colibăşanu.
“Să luăm un exemplu vizual. Să zicem un bloc de zece etaje. Pentru a ajunge pe acoperiş, sunt mai multe variante. Prima e cu liftul, a doua e pe scări, a treia este pe scara de incendiu, iar a patra este faţa blocului. Ruta clasică e pe scările blocului, liftul e elicopterul. Orice e pe faţada blocului, fie că e din balcon în balcon, fie pe zid, unde nu e nicio priză, poate să fie o rută nouă, unde se poate măsura apoi dificultatea. La altitudine e mult mai greu. Poţi face o rută nouă, dar nu vrei să te expui la avalanşe. Alegi de regulă o creastă, o proeminenţă, un picior. Ei asta încearcă, după ce au studiat muntele”, a declarat Andrei Simu.
Perioada de aclimatizare la mare altitudine
Horia Colibăşanu a şi echipa sa de expediţie au ajuns în urmă cu câteva zile în tabăra japoneză a muntelui Dhaulagiri, cea care le va servi în următoarele săptămâni ca tabără de bază. De aici urmează să înceapă ascensiunea spre taberele superioare intermediare, explică Andrei Simu, care a început alpinismul odată cu Horia Colibăşanu.
“Ei vor urca de acum la altitudini tot mai mari, să doarmă la 5.000, 6.000, 7.000 de metri. Urcă timp de câteva ore într-o zi. Ajung într-un loc unde îşi pot amplasa următoarea tabără. Acolo pun un cort, care va rămâne ca o bază. E bine să doarmă la altitudine, pentru că aclimatizarea are efect mai puternic, produci globule roşii suplimentar timp de mai multe ore. Mă aştept ca în paralel cu aclimatizarea să înceapă să studieze traseul. Mai întâi cu binoclul. Şi să deschidă nişte poteci, să pună nişte corzi unde e nevoie”, a mai spus Andrei Simu.
Horia Colibăşanu, singurul român care a luat un premiu la Piolet d’Or
Pentru alpiniştii care fac performanţă spotivă, deschiderea unei rute noi spre un vârf de peste 8.000 de metri echivalează cu o medalie de aur la olimpiadă. Numai aşa pot fi pretendenţi la Piolet d’Or (Pioletul de Aur), cea mai mare distincţie oferă în acest sport.
“E singurul mod de a obţine un premiu sau de a candida la OSCAR-urile alpinismului pentru anul în curs. Orice rută nouă valorează mult mai mult decât ascensiunea pe un vârf de <optmiar>. O dată pe an se decernează Pioleţii de Aur, în Franţa, acolo se iau în considerare ascensiunile deosbite din anul respectiv. Nu se iau în calcul vârfuri de peste 8.000 de metri, decât dacă sunt parcurse rute noi”, a explicat Andrei Simu.
Horia Colibăşanu este singurul român care a primit un premiu în cadrul evenimentului Pioletul de Aur, în 2009, anul în care a rămas cu alpinistul spaniol Inaki Ochoa pe Annapurna, încercând să-l salveze. Timişoreanul a fost distins cu premiul “Spirit of Mountaineering” în cadrul premiilor Piolet d’Or.
Atacarea vârfului este programată în luna mai
Conform planului de expediţie, Horia Colibăţanu şi colegii săi de expediţie mai au aproximativ o lună până la fereastra de vârf, momentul în care vremea le va permite să urce spre vârful Dhaulagiri. Alpiniştii vor urca pe coasta nord-vestică a muntelui, fără oxigen suplimentar şi ajutorul şerpaşilor.
Horia Colibăşanu este şi singurul alpinist român care a reuşit să urce pe opt din cele 14 "optmiare" de pe Himalaya.
Se încarcă comentariile...
