Hainele de fiţe Hugo Boss, Burberry şi Escada au scos din criză industria confecţiilor din Vestul României

Marile firme de profil din Vest au câştigat pariul cu recesiunea prin parteneriate cu branduri puternice. Directorii cu viziune au reuşit să nu oprească maşinile de cusut în ultimii doi ani. Acum încearcă să facă angajări, dar nu găsesc suficienţi oameni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Capacitatea de producţie şi partenerii internaţionali sunt principalele arme prin care marile firme de confecţii din regiunea de Vest au luptat, în ultimii doi ani, împotriva recesiunii şi a concurenţei ţărilor asiatice. Provocările crizei au fost însă prea mari pentru firmele mici, care s-au concentrat pe piaţa internă şi nu au reuşit să supravieţuiască.

TIMIŞOARA: Continuă angajările

Unul din jucătorii importanţi ai industriei confecţiilor din Timişoara, Moda Tim, a simţit primele semne ale crizei în octombrie 2008, când partenerii săi de afaceri cu magazine în Statele Unite ale Americii au început să anuleze comenzi. „Clienţii noştri au magazine în toată lumea, inclusiv în Statele Unite, astfel că în 2008 vânzările au fost afectate mai repede.

În acest fel, în Germania şi Anglia s-au luat măsuri la timp, pentru că am luat foarte în serios ce urma să se întâmple în Uniunea Europeană”, a explicat Animona Huţu, director general Moda Tim. În 2009, angajaţii companiei au fost trimişi două săptămâni în şomaj tehnic, dar nu au fost făcute disponibilizări. „Am păstrat toţi clienţii de dinainte de criză, dar avem şi doi clienţi noi. Anul acesta, am angajat peste o sută de oameni şi continuăm procesul de recrutare”, a explicat directorul, care a adăugat că se confruntă cu o criză majoră de personal.

Dacă astăzi aş găsi o sută de noi angajaţi şi legea mi-ar permite, i-aş angaja pe loc”, a adăugat Huţu. Moda Tim are 450 de angajaţi şi clienţi precum Escada, Hugo Boss, Burberry sau Jaeger. „Din 2000 am început exportul direct, să facem aici proiectare, dezvoltare şi livrare. Am evoluat de la pur lohn, la produs complet. Realizăm de acum mostre pentru colecţiile toamnă/iarnă 2011, astfel că ştim ritmul de lucru pentru perioada ce va urma”, a mai spus directorul.



Animona Huţu, director general Moda Tim (Timişoara)


ARAD: Pregătiţi pentru criză

Devalorizarea leului este privită cu ochi buni de exportatorii arădeni, care deşi este recesiune au reuşit să crească producţia, ba chiar să mai şi angajeze personal. Cea mai mare fabrică de confecţii din Arad, Moda SA, societate care îşi concentrează aproape 80 la sută din producţie pe export, a reuşit să câştige pariul cu criza.

După principiul „fă-ţi iarna car şi vara sanie”, directoarea societăţii a făcut preventiv schimbări, înainte de începerea crizei. „Important a fost să prevenim criza, nu să ne luptăm cu ea. Astfel, în vara lui 2009 ne-am mutat într-un spaţiu mai mic, unde automat cheltuielile au scăzut la jumătate”, a spus Monica Fufezan, directoarea Moda SA.

Aceasta a mai precizat că devalorizarea monedei naţionale a avantajat societatea ca exportator, având în vedere că încasările se fac în valută, iar plăţile cu angajaţii şi cheltuielile se fac în lei. „Dacă nu ar fi decăzut leul, probabil nu făceam faţă. Aşa am reuşit să mai angajăm 20 de persoane şi am mai avea nevoie de încă 50. Dat fiind numărul mare al comenzilor, a trebuit să reprogramăm concediile pe sfârşitul lunii septembrie”, a spus Fufezan.
(Adrian Todor, Adevărul de Seară Arad)



Monica Fufezan, director Moda SA (Arad)

ORADEA: Volum mare de muncă

Criza poate fi depăşită cu muncă multă şi seriozitate. Asta este reţeta aplicată de Antonio Sargenti, administratorul Bihore, una dintre cele mai mari mari fabrici de încălţăminte din Bihor, filială a unei companii italiene. „Pentru noi criza a fost ca pentru orice altă firmă, s-a oprit piaţa. Noi vindem 95 la sută din producţie în toată Europa, restul în România. Nu am luat nicio măsură specială pentru a trece de criză. Mi-am tras mânecile de la cămaşă mai sus, am lucrat în plus şi am rugat oamenii care lucrează în fabrică să lucreze şi ei mai mult şi cât mai bine”, a declarat Antonio Sargenti.

El subliniază că nu a dat afară niciun angajat, în toată această perioadă. Mai mult, a angajat o sută de oameni pentru o filială a fabricii din Republica Moldova.  Fabrica funcţionează la Oradea din 1995 şi a început cu 45 de persoane, urmând ca la ora actuală să aibă în jur de 250 de angajaţi. În ceea ce priveşte productivitatea firmei, administratorul vorbeşte de un milion de perechi de pantofi pe an. Aproape toată producţia este pentru export, ajungând în Franţa, Italia, Germania, Elveţia, Austria şi Canada. Pe plan intern, firma are doi clienţi, Benvenuti şi Otter. „Nu mai lucrăm în sistem lohn, ca în 1995. Totul se face la noi acum”, a spus administratorul firmei a cărei cifră de afaceri în 2008 a fost de aproape 22 milioane de euro.
(Georgiana Anghel, Adevărul de Seară Oradea)



Antonio Sargenti, administrator Bihore (Bihor)


Fabricile din România care s-au bazat pe piaţa internă au fost spulberate de criză.
Maria Grapini, femeie de afaceri


Dacă astăzi aş găsi o sută de noi angajaţi şi legea mi-ar permite, i-aş angaja pe loc.
Animona Huţu, director Moda Tim


Am lucrat în plus şi am rugat oamenii să lucreze şi ei mai mult şi cât mai bine.
Antonio Sargenti, administrator Bihore


REŞIŢA: Salvaţi de exporturi


Firmele de confecţii din Reşiţa care au reuşit să treacă cu succes de perioada de criză, ba chiar să iasă pe plus la încasări, sunt cele care exportă marfa pe piaţa din Europa. „Devalorizarea leului în raport cu euro afectează pozitiv firma pe care o conduc, întrucât noi exportăm 100% ceea ce producem. Toate încasările sunt în euro, iar diferenţa de curs e pozitivă”, a spus Gabi Ionescu, acţionarul firmei SC Reşiconf SA din Reşiţa. Acesta a adăugat că pentru firmele care exportă, nici efectul TVA-ului nu se resimte, pentru că el se rambursează.


„Aşteptăm ca în acest an cifra de afaceri să crească faţă de anul trecut şi cred că vom ajunge la 1,5 milioane de euro”, a adăugat proprietarul fabricii de confecţii, care este nemulţumit că statul român nu stimulează angajarea forţei de muncă. „În judeţul Caraş-Severin, de la începutul anului şi până la 31 august, am avut 198 de oferte de locuri de muncă vacante pentru domeniul confecţii. Dintre acestea, doar 86 s-au ocupat. La finele lunii iulie am avut în evidenţă 289 de şomeri indemnizaţi cu calificare în domeniul confecţiilor“, a informat Carla Goagă, consilier superior în cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Caraş-Severin.
(Oana Bejenariu, Adevărul de Seară Reşiţa)



Gabi Ionescu, acţionarul firmei SC Reşiconf SA (Reşiţa)


DEVA-HUNEDOARA: Cel mai greu an


Epoca marilor lohnuri şi a investiţiilor italiene în producţia textilă hunedoreană a apus. Cu greu se mai găsesc azi la Deva două-trei  firme active din acest domeniu. „Dacă aş putea vinde afacerea, mâine aş pleca”.  Este opinia unui întreprinzător hunedorean din sfera producţiei de tricotaje.  Raul Constantinescu, administrator la Tricomexim SA,  indentifică trei probleme care au dus acest sector economic pe marginea gropii.

„Prima problemă este faptul că legea permite clienţilor mei care sunt rău-platnici să îmi amâne plata mărfii cu lunile blocându-mi  240.000 de lei. O altă problemă este că statul român câştigă din afacerea mea, prin taxe şi impozite,  mai mult decât mine ca salariat în firma mea. Şi peste toate mai este China, cu preţurile ei aiuritor de mici”, a spus Raul Constantinescu. Firma acestuia este specializată în fabricarea de echipamente de lucru din material textil, salopete, vestoane, halate.  Întreprinzătorul apreciază că 2010 este cel mai greu an de al deceniului pentru afacerea sa, firma înregistrând pentru prima dată pierderi.
(Adrian Sălăgean, Adevărul de Deară Deva-Hunedoara )



Raul Constantinescu, administrator la Tricomexim (Hunedoara)


Înregistrări la Registrul Comerţului

Judeţ                         Firme îmbrăcăminte încălţăminte
Timiş........................................................550
Arad..........................................................504
Bihor........................................................765

Caraş-Severin.........................................84
Hunedoara.........................................32


Cifre
870 de lei a fost câştigul salarial mediu net, în iunie 2010, în domeniul fabricării articolelor de îmbrăcăminte

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: