Grecul Giatras Kostantinos, patronul spitalului Athena, arestat la domiciliu
0
Tribunalul Timiş a decis, vineri, în urma cererii DIICOT, arest la domiciliu pentru patronul spitalului Athena, Giatras Kostantinos, acuzat de trafic internaţional de ovule.
Giatras Kostantinos a fost reţinut aseară, alături de medicul biolog Pappa Cherachlea, într-un dosar de trafic internaţional de ovule. Tribunalul Timiş a decis, vineri, în urma cererii DIICOT, arest la domiciliu pentru 20 de zile, pe numele patronului spitalului Athena, Giatras Kostantinos, în timp ce medicul biolog, cercetat în libertate.
Suspecţii din dosar sunt acuzaţi că recoltau contra cost material genetic de la femei, majoritatea de etnie rromă. Ovulele preluate de la românce ar fi fost combinate cu spermatorzoizi preluaţi de la bărbaţi suedezi, iar embrionii rezultaţi erau vânduţi femeilor din Grecia, Norvegia şi Ungaria care nu puteau să aibă copii.
Pe un alt palier, membrii reţelei racolau femei dispuse să fie mame-surogat contra-cost iar în momentul în care apărea o oportunitate femeile erau contactate şi inseminate să nască pentru alte femei.
Pentru că în România nu există lege în domeniu, practica era permisă în condiţii excepţionale, dar obligatoriu gratuit. În cazul Athena, mamele surogat îşi vindeau, practic, pântecele pentru a naşte în locul altei femei.
Din probele administrate în cauză rezultă că au fost efectuate proceduri de inseminări in vitro cu mamă purtător, fără o procedură aprobată de către Agenţia Naţională de Transplant şi fără respectarea Ordinelor Ministrului Sănătăţii, la nivelul instituţiei medicale fiind încheiate doar protocoale sumare, sub formă de tipizat, cu donatoarele de ovocite sau cu mamele purtătoare.
Persoanele ar fi fost direcţionate de către personalul medical spre diverşi notari publici (fiind identificaţi până în prezent doi), unde erau redactate declaraţii notariale prin care donatoarele de ovocite sau mamele-surogat se obligau să doneze sau să poarte o sarcină fără nici o pretenţie materială.
În ceea ce le priveşte pe mamele purtătoare, acestea se obligau ca la naştere să predea copilul cuplului beneficiar, fără nici o altă pretenţie. Şi cuplurile beneficiare ar fi semnat declaraţii notariale prin care se arăta că sunt de acord cu fertilizarea in vitro, cu transferarea embrionului rezultat în uterul mamei purtătoare, recunoscând, totodată, că pruncul rezultat este copilul lor natural.
Până în prezent au fost identificate 12 cazuri de mamă-surogat (persoane din România, Ungaria, Slovacia), fiind audiate şapte dintre ele, precum şi cuplurile implicate în procedura de fertilizare in vitro cu acestea. Două dintre cele şapte mame-surogat au dat naştere la câte un copil, ambii fiind predaţi imediat părinţilor biologici.
Cuplurile beneficiare sunt atât cetăţeni români, cât şi cetăţeni din Ungaria, Norvegia şi Grecia.
În unele cazuri, mamele purtătoare au declarat că au beneficiat de sume de bani sau alte bunuri pentru serviciul prestat cuplurilor (de exemplu, între 1000 şi 1500 de lei oferiţi lunar pentru întreţinere). În alte cazuri, personalul medical ar fi racolat tinere donatoare de ovocite ( s-ar fi oferit 300 de euro pentru o procedură de donare de ovocite).
Cei doi cetăţeni greci au fost reţinuţi pentru 24 de ore, iar pe numele cetăţenilor români a fost dispusă măsura controlului judiciar, pentru activităţile infracţionale derulate din ianuarie 2011 până în prezent.
Mai multe persoane bănuite că ar fi îndeplinit roluri de mamă-surogat, donatoare pentru cupluri beneficiare şi donatoare de ovule pentru a fi utilizate în activitatea infracţională, sunt cercetate pentru complicitate la traficul ilicit de ovule umane.
Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al S.R.I. şi al autorităţilor judiciare elene, prin intermediul ofiţerului român de legătură din cadrul Biroului Ataşatului de Afaceri Interne din Grecia.
Se încarcă comentariile...
