Fotografii istorice inedite: intrarea trupelor româneşti cu drapelul transilvănean în Timişoara, pe 3 august 1919

Fotografii istorice inedite: intrarea trupelor româneşti cu drapelul transilvănean în Timişoara, pe 3 august 1919

Intrarea trupelor româneşti în Timişoara FOTO primariatm.ro, Facebook, colecţia V.Dudaş

Pe data de 3 august 1919 în Timişoara au intrat primele unităţi ale Armatei Române, sub comanda colonelului Virgil Economu. „Adevărul“ vă prezintă fotografii inedite făcute atunci.

Ştiri pe aceeaşi temă

În toamna anului 1918, după înfrângerea tru­pelor aus­tro-ungare, Banatul a fost ocu­pat de trupele An­tan­tei. La 14 noiembrie 1918, în Timişoara au intrat unităţi militare sârbe, iar la în­ceputul lu­nii decem­brie 1918 ele au fost urmate de cele fran­ceze.

În anul următor, la Con­fe­rinţa de Pace de la Paris, a în­ceput o dezbatere asupra apar­tenenţei Banatului. Con­fe­rin­ţa ho­tărăşte dezmem­bra­rea te­ri­torial-admi­nis­trativă a Ba­na­tului istoric: două treimi din te­ritoriu revine României şi o treime Regatului Sârbo-Croa­to-Sloven.  

Zona re­venită Ro­­mâniei cu­prin­­dea şi oraşul Ti­mişoara. În acest context, la 28 iulie 1919 a în­ceput procesul de instaurare a admi­nistraţiei româneşti, după ce Gheorghe Dobrin a fost numit prefect pentru judeţul Severin cu sediul la Lugoj, iar Aurel Cosma pentru judeţulTimiş-Torontal, cu sediul la Timişoara.

în dimineaţa zilei de 2 august 1919 a sosit la Timişoara un detaşament de 480 de jandarmi români de la Arad, iar în după-amiaza aceleiaşi zile, un detaşament de 500 de jandarmi de la Lugoj. A doua zi, pe 3 august 1919, unităţi ale armatei române, aflate sub comanda co­lonelului Virgil Economu, şi-au făcut intrarea în Timişoara. 

În piaţa din centrul oraşului, care de atunci se va numi „Piaţa Unirii”, armata a fost primită de oficialităţile locale şi de reprezentanţi ai minorităţilor. Trupele au defilat în Timişoara cu drapelul Transilvaniei, albastru-roşu-galben, pe făşii orizontale. 

După unirea din 1918 cu România, Ardealul rămâne timp de un an şi jumătate, autonom în cadrul statului român, fiind condusă de un Consiliu Dirigent, având acest drapel.
 
În timpul comunismului, imaginile surprise de Samoilă Mârza la Alba Iulia au fost falsificate grosolan. Astfel că în 1968, apare pe coperta revistei Magazin Istoric, poza în care au fost schimbate ordinea culorilor în albastru-galben-roşu. 

La primirea oficială făcută în Piaţa Unirii au luat cuvântul protopopul ortodox al Timişoarei, Ioan Oprea, apoi primarul oraşului Gemml Jozsef, care a salutat armata română în numele tuturor locuitorilor oraşului, indiferent de naţionalitate, apoi fostul vicecomite din partea şvabilor, colonelul Karl von Moller; din partea populaţiei maghiare – ziaristul Albert Marton, iar în numele sârbilor pro­topopul Novacovici. 

 
Pentru a pecetlui actul unirii Banatului cu România, au sosit la Timişoara de la Arad prim-ministrul Ion I.C. Brătianu şi ministrul Consiliului Dirigent Ştefan Cicio-Pop. 
 
În ziua următoare, Regatul României a încheiat tratatul cu puterile aliate în urma căruia Banatul intra în graniţele României Mari.
 
La Conferinţa de Pace de la Paris, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu a cerut recunoaşterea graniţelor unei Românii care includea întreg Banatul, cu graniţa pe Tisa inferioară până la vărsarea acesteia în Dunăre şi apoi cursul Dunării. Conferinţa însă a decis linia de demarcaţie care s-a păstrat până astăzi, cu excepţia unei rectificări care a avut loc în 1923. 


 
La 24 noiembrie 1923, România şi Regatul Sârb au încheiat la Belgrad un protocol pentru rectificare de frontieră. România a cedat Iugoslaviei satele Meda (Međa, Párdány), Modoş (Jaša Tomic), Şurian (Šurjan), Căptălan (Busenje), Crivobara (Markovićevo) şi Gaiu Mare (Veliki Gaj, Nagy Gaj), în timp ce Regatul Iugoslaviei a cedat României satele Beba Veche (Stara Beba, Óbéba), Cherestur (Krstur, Pusztakeresztúr), Ciortea (Csorda) şi Iam (Jám) şi oraşul Jimbolia (Žombolj, Zsombolya). Rectificarea efectivă a avut loc la 10 aprilie 1924.

Citiţi şi:

Steagul Transilvaniei a fost falsificat de cumunişti în Magazin Istoric
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările