FOTO VIDEO Scandal pentru treptele Catedralei din Timişoara: „Acel loc a fost sfinţit cu sânge“
0
Societatea civilă şi revoluţionarii din Timişoara s-au declarat revoltaţi, după ce reprezentanţii Mitropoliei Banatului au luat decizia de a înlocui faimoasele trepte pe care au murit oameni în decembrie 1989.
Mitropolia Banatului a luat toate autorizaţiile pentru lucrarea de înlocuire a treptelor catedralei şi a avut grijă să primească şi finanţare de la Consiliul Local, care va plăti jumătate din costurile lucrărilor, ridicate la un total de 100.000 de euro, fără TVA. Singurul lucru pe care Mitropolia nu l-a făcut a fost să îi consulte pe timişorenii pentru care treptele catedralei au devenit un simbol al Revoluţiei din 1989. Este locul unde au fost împuşcaţi primii români, pe 17 decembrie, acum 23 de ani.
Revoluţionarii susţin că au fost puşi în faţa faptului împlinit. Vechile trepte de mozaic au fost deja îndepărtate, urmând să fie montate, după o viziune nouă, trepte din piatră de andezit.
„Treptele de la catedrală au devenit un loc simbolic pentru timişoreni. Aici este vorba de morală creştină. Ştim că s-au făcut greşeli în 1989, când, la ordinul Mitropolitului, s-au închis uşile bisericii, pentru ca tinerii să nu aibă unde să intre. A fost vorba de un ordin politic, iar Mitropolitul şi-a asumat acest gest. Înlocuirea treptelor ţine tot de buna-credinţă. Nu poţi să îţi baţi joc de locurile sacre, cum sunt treptele pe care s-a vărsat sânge. Noi am fost luaţi prin surprindere şi nici nu am avut timp să reacţionăm. Îmi pare rău să o spun, este un sacrilegiu de face Mitropolia“, a declarat Virgil Hosu, preşedintele Asociaţiei ALTAR 1989.
„Trebuie să ne păstrăm memoria“
Lucrările de la Catedrală au atras şi atenţia reprezentanţilor societăţii civile din Timişoara. „Catedrala este un monument istoric de categoria I, cu tot cu trepte. Trebuie să avem mare grijă de patrimoniul urban. Nu aveau voie să facă această schimbare. Noi trebuie să ne păstrăm memoria, pentru că atât avem“, a declarat scriitorul Daniel Vighi, preşedintele asociaţiei Ariergarda.
Vighi susţine că anii trecuţi, când Primăria a pus problema să revină la vechea faţadă a Operei, cea de dinainte de incendiul din 1920, asociaţiile de revoluţionari s-au opus vehement, susţinând că este vorba de un simbol al Revoluţiei.
„Trebuie să recunoaştem că balconul Operei, care este şi o lucrare total nereuşită din punct de vedere estetic, nu este la fel de important ca treptele catedralei, pe care au murit oameni. Eu mă întreb cum de au primit avizele de la Comisia de Monumente“, a mai spus Vighi.
Fostul viceprimar al Timişoarei timp de 12 ani, Adrian Orza, afirmă că treptele catedralei au fost „sfinţite cu sânge“ şi nu meritau să ajungă la coşul de gunoi al istoriei.
„Această lucrare nu trebuie analizată în cheia materială. Aici este vorba de valoarea istorică a treptelor, care au devenit un simbol pentru oraş. Fără să intru în detalii tehnice, acele trepte trebuiau păstrate, ca mărturie peste ani. Ele nu au valoare juridică, ci una simbolică“, a declarat Adrian Orza.
Între timp, muncitorii care se ocupă de lucrările de la Catedrală au reuşit să dea jos cea mai mare parte a treptelor din mozaic, pe care le fărâmiţează cu barosul. A mai rămas doar o fâşie pe latura din stânga, pe unde intră enoriaşii în biserică. "Le spargem şi le aruncăm la gunoi, ce să facem cu ele. Vedeţi, aceste trepte sunt cu sânge...", a spus unul din muncitorii care spărgea piatra.
O treaptă costă Peste 8.000 de euro
Devizul întocmit de Mitropolie, în valoare de peste 100.000 de euro, se referă la cele 12 trepte ale catedralei. Consilierii locali nu au stat pe gânduri şi au decis să plătească jumătate din valoarea lucrării.
„Mitropolia a cerut acest ajutor de la noi, pentru că nu se puteau descurca fără el. Consiliul Local a aprobat alocarea sumei, pentru că această catedrală este o instituţie de cea mai mare însemnătate din oraşul nostru. Dincolo de ce reprezintă ea din punct de vedere religios, trebuie să ţinem cont de încărcătura istorică pe care a dobândit-o în decembrie 1989. Toţi timişorenii ştiu ce s-a întâmplat pe treptele Catedralei”, a explicat primarul Timişoarei, Nicolae Robu, care nu a ţinut cont că tocmai treptele pe care au murit timişorenii sunt înlocuite.
Nicolae Robu nu crede că investiţia este prea mare. „Acel proiect nu este gestionat de către primărie. Este gestionat de către Mitropolie şi am încredere în ea. Nu am niciun motiv să suspectez că nu ar fi justificată această valoare. Dacă nu avem încredere în Mitropolie, atunci în cine?“, a declarat Robu.
Replica lui Paisie Lugojanul
Reprezentanţii Mitropoliei Banatului susţin că lucrările erau necesare, având în vedere că scările „au fost lovite de intemperii“. Paisie Lugojanul, al doilea om din Arhiepiscopia Timişoarei, a avut o reacţie ciudată la întrebările jurnaliştilor legate de lucrare. „Nu vi se pare o sumă prea mare pentru reabilitarea unor trepte?“, a fost întrebarea unui jurnalist, la care Paisie a răspuns: „Dumneavoastră sunteţi ortodoxă?“.
Discuţia a continuat în aceeaşi notă: „Ce se va face practic cu aceşti bani? E mult, e puţin?“, a urmat întrebarea unui alt jurnalist. După câteva momente de gândire, Paisie a întrebat din nou: „Sunteţi ortodoxă? Dacă sunteţi ortodoxă, vă răspund!“. Paisie, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, a precizat, apoi, că jurnaliştii trebuie să se intereseze cât costă pietrele de andezit, înainte să îi pună întrebări.
Catedrala Ortodoxă din Timişoara a fost construită între 1936 şi 1940, iar inaugurarea a avut loc în anul 1946, în prezenţa Regelui Mihai. Comparativ, Domul Romano-Catolic din Piaţa Unirii din Timişoara, inaugurat în 1774, îşi păstrează şi azi vechile trepte, în timp ce catedrala le schimbă după 67 de ani.
Citiţi şi:
Mitropolia Banatului investeşte peste 100.000 de euro pentru repararea treptelor de la Catedrală
Paisie Lugojanul nu răspunde decât la întrebările jurnaliştilor ortodocşi
Se încarcă comentariile...
