FOTO Transformare spectaculoasă pe malul Begăi. Cum ar putea arăta fosta platformă industrială Paltim
0
La această oră este un Plan Urbanistic Zonal lansat în dezbatere publică. Întreaga zonă aflată la mică distanţă de centrul oraşului se va schimba în viitor.
GALERIE FOTO
Platforma industrială a fostei fabrici de pălării din Timişoara va dispărea în viitor. În loclul ei se va dezvolta un modern ansamblu cu funcţiuni mixte, cu clădiri de birouri, apartamente de locuit şi hotel. La această oră este un Plan Urbanistic Zonal lansat în dezbatere publică. Întreaga zonă aflată la mică distanţă de centrul oraşului, mărginit de malul canalului Bega şi de bulevardul Republicii, între Gara de Nord şi Piaţa Victoriei, se va schimba pe viitor. A apărut deja noile birouri de la Nokia (pe platforma Electromotor), urmează Fabrica de Pălării, dar există şi o plan de demolare a fostei fabrici de panglici, Pasmatex.
Deocamdată prea multe despre proiectul imobiliar de la Paltim nu se cunosc. Putem însă să ne imaginăm cum va arăta zona printr-un proict prezentat la Bienala Naţională de Arhitectură, ediţia din 2018, sub numele „Ansamblu de funcţiuni - Fabrica de pălării Paltim”.
Studiul este semnat de Sandu Caragi, care explică:
“Lucrarea de faţă abordează un subiect extrem de delicat pentru oraşul Timişoara, respectiv regenerarea urbană a fostelor situri industriale de pe malul Begăi, şi anume situl fabricii de pălării Paltim. Aflat în proprietate privată, situl dispune de o suprafaţă însemnată de teren şi este situat într-o locaţie importantă pentru dezvoltarea oraşului. Aflat într-o poziţie strategică, la intersecţia inelului 2 cu bulevardul Republicii între canalul Bega şi calea ferate, terenul beneficiază de condiţii de accesibilitate şi vecinătate favorabile pentru o intervenţie de tip mixed-use. Oportunitatea temei are ca punct de plecare potenţialul amplasamentului, necesitatea modernizării/refacerii zonelor afectate din centrul oraşului respectând demersul actual al acestui tip de dezvoltare şi oportunitatea aplicării lui în contextul regenerării urbane, dezvoltării economice şi sustenabilităţii mediului, în concordanţă cu politicile urbane stipulate prin PUG 2012. Proiectul îşi propune rezolvarea disfuncţionalităţilor, care să ducă la creşterea calităţii vieţii urbane, la potenţarea economică a acestor zone, are în vedere un salt calitativ, o refacere a unui ţesut. Presupune o abordare sensibilă la contextul şi disfuncţionalităţile zonei aflată în proces de restructurare şi modernizare”, explică Sandu Caragi.
Studiul realizat a evidenţiat o serie de probleme ale circulaţiei auto în zonă, rezolvarea cărora influenţează direct datele de amplasament, inclusiv suprafaţa terenului, dar şi oportunitatea realizării unui obiect înalt la intersecţia arterelor, care să servească drept reper de orientare (landmark).
„Astfel s-a considerat că este important să se propună o rezolvare a circulaţiilor din zonă şi a podului peste Bega. Propunerea vizează modificări ale profilelor transversale ale principalelor artere, lărgirea pasajului Jiul, realizarea podului peste Bega, amenajarea intersecţiei şi a staţiilor de transport în comun. Volumetria propusă are în vedere o raportare la regimul mic de înălţime al vecinătăţilor şi crearea unui reper înalt, tratează cu sensibilitate spaţiul public din vecinătatea Begăi, clădirea monument istoric existentă pe sit ce urmează a fi restaurată şi presupune un gradient de înălţime de la sud spre nord.
Întregul ansamblu este constituit dintr-un asamblaj de trei părţi, caracterizat print-un front continuu la nivelul cornişei etajului doi, două curţi interioare, un corp central dispus retras faţă de etajul inferior, şi un corp înalt, de 56 de metri, care se integrează în silueta urbană a oraşului şi nu concurează cu principale elemente dominante din zonă, justificat prin faptul că va introduce un reper de orientare în relaţie cu nodul de circulaţie intermodal ce se va genera odată cu închiderea inelului 2 de circulaţie.
Demersul serveşte determinării şi sintetizării premiselor teoretice care precedă proiectarea ansamblului de arhitectură propus", susţine Sandu Caragi.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
