FOTO Tainele fiicei de împărat înhumate într-o biserică din judeţul Arad. Ritualul ciudat al pompierilor din sat, interzis în anii '90
0
Arhiducesa Maria Anna Ferdinanda de Habsburg a ajuns în satul Neudorf, din judeţul Arad, după ce a intrat în dizgraţia familiei din cauza unei aventuri nepermise. Sarcofagul în care-şi doarme somnul de veci este în biserica din localitate.
Satul Neudorf (comuna Zăbrani), aflat la 54 de kilometri de Timişoara, 30 de kilometri de Arad şi zece kilometri de Lipova, ascunde o poveste fascinantă. Pare incredibil, dar în acest sat, care nu are nici o mie de locuitori, îşi doarme somnul de veci fiica Împăratului Leopold al II-lea (a condus Sfântul Imperiu Roman între anii 1790-1792 şi a fost, totodată, rege al Boemiei, Ungariei) şi a Mariei Louise de Bourbon a Spaniei.
Osemintele arhiducesei Maria Anna Ferdinanda de Habsburg se află în cripta subterană a Bisericii romano-catolice din Neudorf. Povestea arhiducesei este învăluită în mult mister şi numeroase legende.
Maria Anna s-a născut în 22 aprilie 1770, la Florenţa, fiind al şaselea copil al împăratului Leopold. La vârsta de 39 de ani, arhiducesa ar fi intrat în dizgraţiile părinţilor. Se spune că a fost destinată unei căsătorii din interes imperial, dar ocaziile au fost, rând pe rând, respinse de către prinţesă.
„Nu avem o certitudine sută la sută, dar Maria Anna se pare că a intrat în dizgraţia familiei, după ce ar fi avut o aventură, iar părinţii nu au fost de acord cu aşa ceva. Ea nu a fost de acord cu o căsătorie impusă de familie. Nu este sigur dacă ea a decis să fugă sau a fost pur şi simplu exilată. Cert este că a ajuns la Neudorf, care era atunci o localitate de la marginea imperiului. Eu am fost personal la cavoul familiei Habsburgilor de la Viena, unde sunt toate sarcofagele celor din familie. Acolo sunt înmormântaţi 13 din cei 14 copii ai împăratului Leopold şi Maria Luisa. Unul dintre ei, Maria Anna, se află în cavoul bisericii de la Neudorf, satul unde a şi murit“, spune Lorand Wonerth, administratorul organizaţiei Caritas din Lipova, care s-a oferit să ne povestească despre arhiducesă.
Sursele oficiale ale vremii spun că prinţesa a fugit în Transilvania după ce Viena a fost asediată de armata franceză condusă de Napoleon.
A locuit în castelul de la Neudorf
În perioada 1791 - 1800, Maria Anna Ferdinanda a fost stareţă la mănăstirea Sfânta Terezia din Praga, fondată de bunica ei, Maria Terezia, în 1755.
În 6 septembrie 1791, conduce încoronarea mamei sale, împărăteasa Maria, ca Regină a Boemiei.
În 1800, arhiducesa renunţă la viaţa monahală, preferând să aibă o viaţă obişnuită. Se ştie că Maria Anna Ferdinanda ajunge în 17 august 1809, la Neudorf (sat întemeiat de coloniştii germani în anul 1765), fiind primită ca oaspete în castelul locuit de groful Zsigmond Lovasz.
„Unii spun că arhiducesa a avut o legătură cu baronul de la Neudorf, un personaj bogat şi foarte influent în zonă. În doar două luni după ce ajunge la Neudorf, Maria Anna Ferdinanda se îmbolnăveşte de plămâni, a avut o pneumonie, iar medicii nu au putut să îi salveze viaţa. A murit în data de 1 octombrie 1809. Din cauza situaţiei politice din Europa, trupul arhiducesei nu a putut fi dus la Viena, pentru a fi îngropat în cripta imperială. Aşa că este înhumată în cripta bisericii romano-catolice din Neudorf, care a fost ctitorită chiar de groful Lovasz“, a mai povestit Lorand Wonerth.
În 1841, la 32 de ani ani de la moartea Annei Maria Ferdinanda, împăratul Ferdinand I al Austriei a cerut să se ridice un monument de marmură de Carrara, care se află în interiorul bisericii.
„Este un obelisc din marmură albă, cu sigla familiei imperiale de Habsburg. La una din vizitele lui Ferdinand I la Timişoara şi Arad, în timpul unor activităţi militare, acesta a vizitat şi biserica romano-catolică din Neudorf“, a mai spus Wonerth.
Pe linie maternă, Maria Anna Ferdinanda era nepoata regelui Carol al III-lea al Spaniei şi descendentă a regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei. A fost sora mai mică a Reginei Maria a Saxoniei şi Marelui Duce Ferdinand al III-lea al Toscanei.
Arhiducele Ferdinand şi arhiducesa Maria Anna FOTO Wikipedia.org
Biserica romano-catolică din Neudorf a fost construită în 1771, în stil gotic.
Mormânt profanat de soldaţii sovietici
După moartea contelui Robert Zselensky, ultimul urmaş al grofului Zsigmond Lovasz, castelul de la Neudorf a intrat în proprietatea statului român, fiindcă acesta nu avea moştenitori. Clădirea a fost folosită ca şcoală de infirmiere SS, iar după al Doilea Război Mondial a devenit cartier general al armatei sovietice.
Auzind că în biserică se află înhumată o arhiduceasă, soldaţii sovietici au profanat mormântul.
„Se credea că dacă a fost înmormântată o prinţesă, atunci sigur acolo pot să găsească şi aur sau avere. Sperau să găsească măcar bijuterii valoroase. Soldaţii au profanat mormântul. Nu au găsit nimic! Arhiducesa a fost înmormântată cu nişte pantofi aurii. Soldaţii au crezut că sunt din aur, aşa că i-au luat. Dar pentru că nu au reuşit să dea jos pantofii, au plecat cu tot cu laba piciorului. Pentru că s-a deschis sicriul, trupul s-a destrămat. Au rămas doar hainele şi oasele“, a mai spus Lorand Wonerth.
Biserica romano-catolică din Neudorf
Frumosul castel Zselensky de la Neudorf (vizitat atât de arhiducele Franz Ferdinand, cât şi de împăratul Franz Joseph) este astăzi doar o amintire. În anul 1958, a fost demolat cu ajutorul tancurilor, pentru a face loc noului drum spre Lipova-Arad.
Castelul din Neudorf prin anul 1905
Parcul a supravieţuit şi a fost transformat într-o rezervaţie dendrologică.
Tot în cripta bisericii din Neudorf sunt îngropaţi şi reprezentanţii familiei grofilor Lovasz-Zselinsky.
Obiceiul pompierilor de a deschide cripta
Foarte mulţi ani, pompierii din Neudorf au avut un obicei destul de ciudat. De ziua Sfântului Florian, patronul spiritual al pompierilor, aceştia coborau în criptă şi deschideau sicriul, totul în cadrul unui ritual la care participa şi preotul bisericii.
„Pompierii s-au oferit să devină gardienii arhiducesei. În fiecare an, de ziua lor, ei coborau în criptă şi deschideau sicriul să vadă dacă mai e acolo, dacă nu a fost furată. Se făcea totul cu respect, în prezenţa părintelui“, a mai povestit Lorand Wonerth.
Placă funerară din cripta bisericii romano-catolice din Neudorf FOTO Wikipedia.org
Foarte mult timp, sicriul a putut fi deschis şi pentru diverşi vizitatori, devenind o veritabilă curiozitate. La sfârşitul anilor ‘90, după un reportaj realizat de o televiziune din Austria, în care s-a spus că deschiderea sicriului este, de fapt, o profanare, Episcopia Romano-Catolică din Timişoara a decis sigilarea sicriului.
În ziua de azi, la biserică se mai ţin slujbe doar o dată pe lună, având în vedere că acum în zonă mai sunt doar câteva zeci de persoane.
Se încarcă comentariile...
