FOTO Strălucirea Timişoarei între cele două războaie mondiale

FOTO Strălucirea Timişoarei între cele două războaie mondiale

Timişoara între cele două războiaie mondiale FOTO: romaniainterbelica.memoria.ro

Imagini inedite din Timişoara surprinse în perioada interbelică. Capitala Banatului a moştenit arhitectura din perioada Imperiului Austro-Ungar, iar oraşul era în continuă dezvoltare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Perioada interbelică a însemnat pentru Timişoara o etapă de progres economic, edilitar, cultural, spiritual. Integrată în România Mare, aflată pe coordonatele unui regim politic democratic, Timişoara se impune ca un centru urban modern, cu o viaţă publică complexă şi dinamică, în care buna-nţelegere etnică şi confesională, s-a asociat cu un spirit creator, cu un interes mereu sporit pentru cultură şi valorile civilizaţiei europene. 

Datorită respectării libertăţilor cetăţeneşti, înscrisă în Constituţia din anul 1923, Timişoara s-a definit în societatea românească ca un model de convieţuire a locuitorilor, ca un exemplu de participare nediscriminatorie şi efectivă a oamenilor la activităţile oraşului.

Se menţine şi se accentuează spiritul de ordine, bazat pe muncă şi moralitate, pe disciplină şi respect reciproc, grăbind integrarea deplină în structurile regimului social-politic românesc.

În peisajul economic apar zeci de întreprinderi industriale, unităţi comerciale, bancare etc.

Vechea faţadă a Teatrului Comunal. A fost schimbată în 1933.

Zeci de instituţii şcolare cu limbile de predare română, maghiară, germană, sârbă, ebraică asigură instruirea, fără oprelişti, a tinerei generaţii. Zeci de asociaţii culturale şi confesionale fac posibilă manifestarea nestânjenită a tradiţiilor naţionale şi dezvoltă un model de civilizaţie europeană modernă.

Palatul Lloyd din centrul Timişoarei.

La 15 noiembrie 1920 Timişoara devine Centru universitar, prin Decretul semnat de Regele Ferdinand I, întemeindu-se Şcoala Politehnică. În 11-13 noiembrie 1923 timişorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I, Reginei Maria, primului ministru I.I. C. Brătianu. În octombrie 1925 Timişoara găzduieşte cea mai mare Expoziţie zootehnică organizată până atunci de Regatul României. Prezentă la eveniment, familia Regală, pune acum şi piatra de fundament a Bisericii Otrodoxe Române din Mehala. 
 
Eleganţă în Timişoara interbelică.

O preocupare importantă s-a orientat spre afirmarea Timişoarei în plan cultural şi spiritual. În 18 ianuarie 1922, din iniţiativa Primăriei oraşului, elita intelectuală pune Comitetului Artistic Regional, care va milita pentru afirmarea valorilor culturale ale Banatului. O contribuţie majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănăţeni, constituit cu scopul să susţină construirea Catedralei Ortodoxe Române în Timişoara; înfiinţarea Asociaţiei Culturale a Banatului, înfiinţarea Universităţii de Vest, a Academiei de Agricultură, neconstituirea Mitropoliei Banatului etc. 


Imagine aeriană cu zona Cetate. Încă nu a fost demontată cazarma Transilvania.
 
La 28 august 1938, episcopul Andrei Mager a sfinţit, în prezenţa unei mari mulţumi, cele şapte clopote ale Catedralei. Tot atunci sfinţeşte şi crucile care vor împodobi turlele Catedralei. 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările