FOTO Sfântul Gerhard de Cenad – un brand cultural bănăţean uitat pe nedrept în România

FOTO Sfântul Gerhard de Cenad – un brand cultural bănăţean uitat pe nedrept în România

Statuia Sfântul Gerhard de Cenad în muzeul Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara Foto: Ştefan Both

Gerhard a contribuit la creştinarea locuitorilor Banatului, la începutul secolului al XI-lea, a înfiinţat la Cenad prima şcoală atestată de pe teritoriul actual al ţării noastre şi a scris primul text cunoscut de pe teritoriul actualei Românii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sfântul Gerhard de Cenad, unul din cele mai importante personalităţi ale Banatului, a fost subiectul Zilelor Academice Timişene, eveniment care s-a desfăşurat la Episcopia Romano-Catolică din Timişoara. 
 
Istorici, teologi, profesorii universitari şi filosofi au încercat să readucă în vizor viaţa şi opera Sfântului Gerhard de Cenad, care va avea drept finalitate editarea unei lucrări cu caracter ştiinţific. Personalitatea lui Gerhard (Gerard, Gerardo sau Gellert) de Cenad, cinstit de Biserica Catolică drept sfânt, merită acest lucru în contextul în care acesta este aproape necunoscut în România de astăzi.
 
Sfântul Gerhard de Cenad a contribuit decisiv la creştinarea locuitorilor Banatului, a înfiinţat la Cenad o şcoală, unde se studia latina şi religia, prima atestată de pe teritoriul actual al României. De asemenea, a scris primul text cunoscut de pe teritoriul actualei Românii, un tratat teologico-filosofic păstrat actualmente la Munchen, tipărit în anul 1790 de către episcopul Ignatius Batthanym la Alba Iulia. 
 
A fost editat apoi în secolul XX doar de două ori în Ungaria. 

Statuia Sfântului Gerhard din faţa bisericii catolice din Cenad 

Nu există în limba română decât o traducere parţială (circa 10 la sută din text, complet trunchiat şi cu titlu modificat) realizat în stil marxist-leninist, în 1984, sub îndrumarea academicianului Răzvan Teodorescu. 
 
Patron spiritual al Banatului (pentru romano-catolici), Gerard este totodată primul Sfânt martir al Ungariei. El a fost ucis prin lapidare de anti-creştinii pretendenţi la tronul Ungariei, în anul 1046. De atunci, dealul Kelen din Budapesta poartă numele Gellert-hegy.
 
Până la ora actuală, în cultura română, cu excepţia editării parţiale şi trunchiate din anul 1984, viaţa şi opera lui Gerard au fost abordate mai degrabă tangenţial, în lucrări de istorie bisericiească. 
 
Succesorul lui Gerhard de Cenad
 
Martin Roos, actualul Episcop Romano-Catolic al Timişoarei, este succesorul direct al Sfântului Gerhard. 

„Acest lucru nu este tot timpul uşor. Sfântul Gerard a pus temeliile episcopiei, iar cei care l-au urmat s-au străduit să îi continue munca cu succes. Asta încercăm să facem şi noi. În timp ce alte diaceze întemeiate în vechea Ungarie de Sfântul Rege Ştefan, pe durata a decenii întregi nici nu îşi au menţionate numele primilor episcopi, noi, urmaşii vechii Diaceze de Cenad, suntem, mulţumită personalităţii primului nostru episcop, relativ bine informaţi cu privire la începuturile noastre”, a spus Martin Roos. 
 
Născut la Veneţia, într-o familie nobiliară, Gerhard vine ca preot şi călugăr la curtea regelui Ştefan al Ungariei, fiind trimis de monarhul maghiar, în anul 1030, la limita de sud-est a regatului său, pentru a prelua o nou-întemeiată diaceză. 
 
„Drept reşedinţă şi sediu de scaun episcopal îi este atribuit un loc oarecum protejat, ce poartă numele Maroschburg – urbs Morisena. Din acest loc Gerhard începe, cu ajutorul câtorva colaboratori, să pună bazele structurilor unei diaceze, construind, predicând, învăţând, fondând parohii şi ridicând biserici.
 
În preajma catedralei sale, Gerhard întemeiază o şcoală pentru formarea tânărului cler. El nu a venit cu mâinile goale, pe lângă cărţile necesare în uzul liturgic, Sfântul Gerhard a redactat el însuşi lucrări cu caracter teologic”, a mai spus Martin Roos.

Martin Roos, Episcopul Diacezan de Timişoara

Sfântul Gerhard a activat aproximativ 15 ani în cadrul episcopiei sale, Diaceza de Cenad, anii din urmă fiind marcaţi de frământări politice şi neînţelegeri legate de succesiunea la tronul regatului Ungar, după moartea Sfântului Ştefan. 
 
Personalitate cunoscută în întreg regat, Gerhard cade la Buda în mâinile unor rebeli ce visau restaurarea vechilor credinţe păgâne şi care doreau păstrarea unei linii dinsatice indigene, fiind ucis la 24 septembrie 1046, pe malul Dunării, împreună cu însoţitorii săi.
 
Ulterior, Gerhard a fost înmormântat în oraşul său episcopal, iar apoi, în timpul domniei regelui Ladislau, în 1092, a fost canonizat împreună cu Regele Ştefan şi cu fiul acestuia, Prinţul Emeric. 
 
„Gerhard de Cenad – aşa cum este cunoscut în literatura teologică catolică – a întemeiat pe lângă catedrala sa prima şcoală cunoscută de pe actualul teritoriu al României. A fondat Capitlul Catedral de Cenad, care a fiinţat ca „locus credibils” şi concomitent ca prim notariat public până târziu în secolul al XIX-lea. Primul episcop de Cenad este şi primul scriitor cu caracter teologico-filosofic din această regiune europeană.
 
Gerhard este şi un cunoscut sfânt al Bisericii Catolice, căruia îi este dedicată o considerabilă literatură hagiografică, ale cărei fundamente se regăsesc adânc înrădăcinate în realităţile veacului al XI-lea şi în însăşi viaţa şi activitatea sfântului”, a mai spus Martin Roos, Episcopul Diacezan de Timişoara. 

Monumentul din faţa bisericii din Cenad 

Gerhard este cel care a făcut cunoscut numele de urbs Morisena/Cenad până departe în apusul Europei, prin opera sa şi prin legendele şi scrierile legate de viaţa şi activitatea sa. Despre el apar consemnări cronicăreşti în Scriptores Rerum Hungaricum.
 
Sarcofagul lui Gerhard se află la Veneţia, însă relicve ale sale sunt împrăştiate în mai multe locuri, la Praga, Budapesta şi Timişoara, chiar şi în altarul Domului Romano-Catolic din Piaţa Unirii.

Lucrarea filosofică a lui Gerhard 

Gerhard înfinţează la Cenad prima şcoală de nivel academic şi elaborează o scriere în limba latină, o lucrare originală care descrie concepţiile şi oamenii care au trăit în acele vremuri, rămasă în manuscris şi tipărită de abia în 1790 la Alba Iulia.
 
„Gerhard de Cenad este autorul unui text unic: <Deliberatio supra hymnum trium puerorum ad Isingrimum liberalem>, nepublicat până în secolul al XVIII-lea când un episcop important, Ignatius Batthany de Alba Iulia, asumă sarcina editării ediţiei prime la 1790 şi afirmă pentru prima dată existenţa unei filosofii a Sfântului Gerard.
 
Pornind şi de la faptul că secolul al XI-lea când a fost redactat tratatul era o perioadă în care educaţia europeană creştină înţelegea prin filosofie o căutare a înţelegerii Adevărului revelat, putem vorbi în mod sigur despre câteva teme ale foilosofului Gerard. Filosofia duce, în acceptţiunea lui gerard, către aceleaşi învăţături ca şi Sfânta Scriptură”, spune Claudiu Mesaroş,  directorul Centrului de Cercetare în Istoriografie Filosofică şi Filosofia Imaginarului, din cadrul Universităţii de Vest.

Despre scrierile lui Gerherd la muzeul Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara
   
Se pregăteşte prima traducere în limba română
 
Centrul de Cercetare în Istoriografie Filosofică şi Filosofia Imaginarului are un proiect îndăzneţ, prin care doreşte să traducă în limba română şi să publice integral, în premieră, cea mai veche carte scrisă pe teritoriul actual al României: „Deliberatio supra hymnum trium puerorum ad Isingrimum liberalem”, de Gerard de Cenad, uremază să vadă tiparul la o editură românească prestigioasă din punct de vedere ştiinţific. 
 
„Ne propunem să favorizăm proiecte care contribuie la cunoaşterea, din multiple perspective, a culturii şi vieţii spirituale din banatul istoric. Sfântul Gerard de Cenad este un subiect de cercetare prioritar şi valoros; ca prim episcop catolic al banatului, a fost un cărturar de primă importanţă în istoria culturală Central-Europeană.
 
Timişoara ar putea beneficia şi el de un aport pozitiv de imagine în plan cultural prin afirmarea legăturilor sale cu Gerhard de Cenad, care este şi patronul ei spiritual. Toate acestea în contextul candidaturii Timişoarei pentru titlul de Capitala Culturală Europeană 2021”, a mai spus Mesaroş. 

Celebra curbă de la Cenad  
 
Cenadul mlăştinos al Sfântului Gerhard
 
O inedită prezentare a fost făcută jurnalistul şi publicistul Duşan Baiski, care s-a născut chiar la Cenad, localitate asupra căruia a făcut nenumărate cercetări.
 
„Veneţianul Girardo, viitorul sfânt romano-catolic Gerhard, a găsit la Cenad o mică Veneţie: uriaşe mlaştini şi bălţi din zona mărginită de Tisa-Mureş-Aranca. Adică suportul psihic şi moral care, probabil, l-a ajutat să învingă bolile şi epidemiile care au bântuit vechiul cenad. Însă care n-au iertat peste 18.000 de cenăzeni în perioada 1801-1895.  Morisena a fost creată de ape.
 
Deplasările în vreme de inundaţiie se putea face fie cu luntrea, ambarcaţiunea potrivită pentru ape, puţin adânci, trăsura ori călare, sub conducerea localnicilor care cunoşteau foarte bine zona. Orice frunză, copac sau animal mort intra cu repeziciune în putrefacţie.
 
Pe de altă parte, iarna era aspră, cu multe zile sub limita de îngheţ, lucru greu de suportat pentru orice om născut şi crescut într-o zonă având o climă blândă. Girardo a scăpat, în anii săi de şedere la Cenad, de boli ce se pot termian cu moartea”, a spus Duşan Baiski.

Cetatea Cenadului din prima parte a Evului Mediu a fost distrus în urma invaziei tătare din anul 1241.
 
 
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările