FOTO Ce secrete ascunde singura aşezare dacică din Banatul de câmpie. Situl arheologic ar putea fi „polisul” Zurobara

FOTO Ce secrete ascunde singura aşezare dacică din Banatul de câmpie. Situl arheologic ar putea fi „polisul” Zurobara

Studenţii de la Istorie lucrează pe şantierul-şcoală de la Unip FOTO Ştefan Both

La aproximativ 30 de kilometri de Timişoara, în zona satului Unip, s-a descopeirt singura aşezare dacică din Banatul de câmpie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Situl arheologic “Dealul cetăţuica” (comuna Sacoşu Turcesc), aflat la o distanţă de patru kilometri de satul Unip, a fost descoperit în 2006, de o echipă de arheologi condusă de pofesorii Liviu Măruia, specialist în Epoca dacică, şi Dorel Micle, specialist în popolaţiile slave. 
 
“Pe acest şantier-şcoală am venit în 2006, însă la început ne-am ocupat de partea neinvazivă, am făcut poze, măsurători, iar prospecţia magnetometrică efectuată în 2007 şi 2009 a confirmat existenţa unei structuri liniare, care ne-a sugerat existenţa unei fortificări. Primele săpături le-am realizat în 2011. Am descoperit trei perioade pe acest sit: una din prima epocă a fierului, epoca Hallstatt, una dacică – între secolul I înaite de Hristos şi secolul I după Hristos, şi una slavă, din secolul al VII-lea. Este singura aşezare dacică descoperită în Banatul de câmpie”, a declarat profesorul Dorel Micle. 
 
Din păcate, Liviu Măruia a murit în 2013, într-un accident de maşină, în Germania, asftel că a rămas ca Dorel Micle (foto) să conducă cerecetările de pe şantierul-şcoală.

 
Practică pentru studenţii din anul I şi masteranzi
 
Situl de la Unip a devenit locul de practică pentru studenţii de la Facultatea de Istorie a Universităţii de Vest din Timişoara. O dată pe an, aceştia îşi aşează tabăra pe şatierul-şcoală, unde urmează să locuiască timp de trei săptămâni. Aici fac practica obligatorie pentru facultate atât studenţii din anul I, cât şi masteranzii.
 
“Este o muncă frumoasă. Este şi emoţionantă dacă te gândeşti că atingi obiecte care au fost foloisite cu mii de ani în urmă. Sunt obiecte foarte vechi şi trebuie să avem mare grijă când le scoatem. Uneori folosim ustensile cu care lucrează medicii stomatologi. Asta înseamnă cercetarea, vii cu lucruri noi din arheologie”, a spus Claudiu Zdrâncu , unul din studeţii de pe şantier.

 
Tabăra de la Unip
 
Viitorii arheologi şi-au ridicat corturile la intrarea în pădurea Unip, aflat la câţiva metri de situl arheologic “Dealul cetăţuica”. 
 
“Au în tabără tot ce le trebuie pentru a supravieţui, departe de oraş, timp de aproape o lună. Şi-au amenajat un frigider natural, săpat în pământ, au generatoare, avem şi un cort de armată unde se depozitează instrumente şi instalaţii necesare muncii de arheolog. Ei îşi fac mâncarea. Gătesc cu schimbul, zilnic doi dintre ei sunt responsabili cu focul”, a spus Andrei Stavilă, un fost absolvent al Facultăţii de Istorie, acum coordonator al şantierului-şcoală de la Unip.
 
Universitatea le-a pus la dispoziţie şi o maşină de teren Land-Rover, cumpărat în urmă cu câţiva ani cu aproape 70.000 de euro. Maşina este perfectă pe drumurile de pământ din zona şantierelor arheologice. 
 
“Şantierul este finanţat în exclusivitate de Universitatea de Vest, nu primim bani de la Ministerul Culturii. De aceea este deschis doar în peroada de practică. Este un şatier-şcoală complex, de la logistică, la oameni. Una e să faci istorie de la birou, alta e pe teren”, a mai spus Dorel Micle.
 

 
Cât e ziua de lungă, studenţii se află pe şantierul-şcoală. Ei nu fac tot ce le taie prin cap, ci sunt supravegheaţi de profesori şi arheologi amatori absolvenţi ai Facultăţii de Istorie. Pe şantier se află şi arheologii amatori din cadrul Asociaţiei ArheoVest. 
 
Dacii de câmpie erau diferiţi de cei de la munte
 
Zona este izolată pe de o parte de răul Timiş, de o alta de pădurea Unip, iar drumul de la sit până în sat este practic peste câmp. Obiectele dacice de la “Dealu Cetăţuica” constau în bună măsură în vase ceramice în care se păstreau provizii, se găteau, se foloseau la servitul mesei şi al băuturilor. 
 
„Vasele sunt bine aşezate într-o groapă, astfel că s-au şi păstrat întregi. Au fost şapte gropi. În fiecare s-a găsit obiecte de ceramică. Este posibil să avem în faţă un sanctuar dacic. O zonă sacră. Locuinaţa era probabil undeva mai în faţă. Interesant este că nu am descoprit oseminte, nici urme de cenuşă. Cert este că dacii din zona de câmpie erau diferiţi de cei de la munte. Sunt mai aproape de sarmaţi şi de civilizaţiile dunărene. Aici era un melanj de popoare, un amestec de populaţie”, a mai declarat Dorel Micle.
 

 
“Vasele descoperite sunt din a doua epocă a fierului, undeva în perioada lui Decebal până la cucerirea lui Traian”, a adăugat Andrei Stavilă. 
 
Situl e la o înălţime de doi metri
 
Suprafaţa sitului este de aproximativ patru hectare. Aproape peste tot pe unde se sapă ies la iveală obiecte care ascund o istorie de mii de ani. Acestea nu pot fi însă cercetate din lispa de fonduri. 
 
“Situl este amplasat pe un platou aflat la doi metri faţă de împrejurimi. Se prezintă sub forma unei <acropole> delimitate şi apărate natural de cursul Timişului pe trei dintre laturile acestuia”, a mai explicat Micle.

 
Campania arheologiă din acest an a fost una bogată, însă se va încheia în data de 5 august. Obiecte vechi care au văzut lumina zilei după sute sau chiar mii de ani vor fi depozitate, iar apoi urmează fie expuse la muzeu. 
 
Ar putea să fie Zurobara?
 
Istoricul timişorean Sorin Forţiu vine cu o inedită teorie şi spune că Zurobara, aşezarea antică de care aminteşte geograful şi filosoful grec Ptolemeu (secolul II), ar putea să fie în zonă. Ptolemeu arăta că Zurobara s-ar fi aflat în regiunea tribului dacic Biephi, dar nu a fost niciodată localizată. S-a spus că Zurobara ar fi fost pe locul cetăţii Timişoarei, însă acest lucru nu s-a putut dovedi.  
 
Sorin Forţiu spune că Zurobara se afla la o distanţă de 2,5 kilometri de şantierul arhelogic de la Unip.
 
“Ptolomeu este primul care introduce o chestie matematică în concepetea hărţilor. Pe această hartă apare şi Dacia cu cele 42 de polisuri. Ptolemeu folosea coordonate de longitudine şi latitudine, însă toate calculele lui erau greşite. Prin triunghiluare se poate determina unde ce este. Aşa am descoperit că Zurobara ar trebuie să fie în această zonă, la o distanţă de 2,5 kilometri”, a declarat Sorin Forţiu.

 
Concluzia lansată de Dorel Micle este elocventă asupra noilor descoperiri: “Multă lume a spus că este imposibil de dovedit faptul că prin zonă s-a aflat Zurobara. Nu se ştie dacă a existat cu adevărat sau dacă a fost doar o fantezie. E posibil să fi fost aici. Dar probabil că nu vom afla niciodată unde a fost. Poate doar atunci dacă în urma săpăturilor se va găsi o tăbliţă pe care scrie <Welcome to Zurobara>!”, a încheiat arheologul Dorel Micle.
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: