FOTO Renaşte Manejul de la Pădurea Verde, locul unde generaţii întregi de timişoreni au învăţat să călărească

Laurenţiu Covaci, fostul campion al României la călărie, revine la Manejul de la Pădurea Verde, de această dată în rolul de antrenor şi administrator.

Manejul de la Timişoara, cândva cel mai mare manej acoprit din România a intrat de câţiva ani într-un con de umbră. Mai cu seamă că la Herneacova, la 40 de kilometri de oraş, s-a construit cea mai modernă bază hipică din ţară. Însă manejul de la Pădurea Verde nu doar că nu s-a închis, dar speră să redevină locul în care timişorenii să călărească la ei în oraş.

Pentru asta, a fost adus Laurenţiu Covaci, fostul campion naţional al României la călărie. Acesta revine practic în locul unde s-a consacrat ca sportiv şi antrenor, de această dată având şi rol de administrator.
 

“Am revenit la Manej, loc în care m-am format ca şi sportiv, instructor şi antrenor. Aici am obţinut printre cele mai frumoase rezultate şi momente din cariera mea. Am regăsit Manejul reabilitat. După aproape 30 de ani, aceată sală a fost recondiţionată complet, asta este unul din lucrurile pozitive pe care le-am găsit. A fost cândva cel mia mare manej acoperit din ţară, dar după aceea s-au construit şi la Bucureşti şi Braşov”, a declarat Laurenţiu Covaci.  

A fost cândva cel mai mare manej acoperit 
 

Manejul a fost construit în 1988, la intratea în Timişoara - de pe Calea Lugojului. A fost tot timpul un apendice al Hergheliei de la Izvin (care aparţine de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva), dar şi cea mai importantă bază ecvestră din capitala Banatului, locul unde generaţii întregi de timişoreni au învăţat să călărească. 

Laurenţiu Covaci şi-a propus să readucă manejul  de la Padurea Verde în atenţia iubitorilor de cai, pentru că multă lume nici nu mai ştie că acesta funcţionează. 
 

“Multă lume confundă Manejul cu herghelia de la Izvin, care se află la 15 kilometri de Timişoara. Unii nici nu ştiu că aici mai există cai. Vreau să schimb lucrurilor. Manejul este un loc de competiţii, loc de pregătire a cailor regiei, dar şi un loc de agrement. Vreau să redevină un loc unde timişorenii să poată încăleca. Echitaţia a devenit un sport de masă. Peste tot pe unde am fost am făcut campanii şi proiecte de promovare, de relansare, de lansare, evenimente, competiţii, parade şi aşa mai departe. Tot timpul am făcut acţiuni prin care să atrag copiii spre acest sport”, a mai spus Laurenţiu Covaci, care a mai fost administrator la bazele ecvestre de la Sânnicolaul Mare, Jebel, Giroc şi Belinţ. 

25 de cai aşteaptă să fie călăriţi

Conform noului administratior de la Manej, în Timiş, la toate centrele din zonă, sunt în jur de 500 de persoane care călăresc în mod obişnuit. Pe lângă Manej, în Timişora se mai poate călării la „Agronomie”, iar în Timiş, astăzi mai sunt centre de echitaţie la Herneacova, Sânnicolaul Mare, Variaş, Săcălaz şi Chevereş. 

La Manej sunt zece sporivi legitimaţi, la copii, juniori, seniori. Vlad Cociuba este dublu campion naţional la copii. Baza adăposteşte acum 25 de cai, care aşteaptă zilnic să fie călăriţi. Sunt numeroase rase: de la cal de sport românesc, cal de sport maghiar, cal de sport german, lipiţani, pur sânge arab, pur sânge englez, nonius, la ardenez.
 

“Avem şi cai privaţi şi de la Romsilva. Aici află şi acum calul Hărman – cel cu care am obţinut cele mai mari performanţe. Mânzul alb are astăzi 20 de ani, dar încă poate fi călărit”, a adăugat Covaci.
 

Cei care vor să călărească pentru agrement, trebuie să plătească 50 de lei pentru o şedinţă. 

Experienţă inedită în Kuweit
 

Laurenţiu Covaci a avut cea mai interesantă experienţă în Kuweit, unde a stat un an şi jumătate. Un sezon a antrenat echipa Ministerului de Interne din capitala Al Kuweit. Covaci a fost şi primul absolvent de facultate de sport din ţară cu lucrare de licenţă pe echitaţie. 
 

“S-a aprobat de către Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sportului să se facă o specializare pe echitaţie, special pentru mine. Au angajat o profesoară la facultate, să pot face eu specializarea. Asta a fost în 2003. A fost un experiment cu echipa pe care o pregăteam atunci la Manej. Nu ştiu dacă au mai făcut după mine. Majoritatea antrenorilor, nu sunt mulţi, preferă să se înscrie la Şcoala de antrenori de la Bucureşti, care este de doi ani. Eu am devenit antrenor după ce am făcut Facultatea de Sport, patru ani, cu sportul de specializare echitaţie”, a mai spus Laurenţiu Covaci.  

Printre performanţele lui Covaci se află şi un titlu mondial, câştigat la o competiţie găzduită de Târgu Mureş, în 2002. A fost singura dată când România a câştigat o competiţie de acest nivel. Mai are titluri naţionale, un titlu de vicecampion balcanic, în 2003, la Salonic.