FOTO Primele două zile ale lui Alexandru Ioan Cuza în exilul din Imperiul Austriac au fost petrecute la Timişoara
0
Fostul han „Der Trompeter” (devenit apoi Hotel Hungaria) din Timişoara a fost prima staţie din afara României pentru domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a fost obligat să abdige.
Alexandru Ioan Cuza, a fost ales domn al Moldovei în 5 ianuarie şi apoi şi al Ţării Româneşti în 24 ianuarie 1859. După o activitate diplomatică susţinută, în 1862, Cuza a obţinut recunoaşterea internaţională a statului unitar modern sub numele de România! Reformele instituite de Cuza erau menite să grăbească o apropiere de nivelul de viaţă occidental dar s-a lovit de rezistenţa forţelor politice conservatoare şi, după numai 7 ani de domnie, în 1866, a fost obligat să abdice şi să plece în exil.
El a decis să se stabilească în Imperiul Austriac. În drum spre Viena, caleaşca sa s-a oprit la Timişoara de unde pornea linia de cale ferată ce lega provicia de capitala imperială. Timişoara era primul mare oraş al imperiului, ca atare Cuza ar fi putut liniştit să se stabilească în oraşul de pe Bega.
În 7-8 martie 1866, Cuza a tras la hotelul „Der Trompeter” unde a primit vizita şi omagiile românilor bănăţeni sosiţi să-l salute pe domnitor.
Clădirea cu două etaje şi un turn pe colţ, aflată la intersecţia străzilor Eugeniu de Savoya şi Augustin Pacha, la numărul 6, a fost unul dintre cele mai elegante hoteluri din Timişoara de odinioară.
Astăzi este un imobil istoric frumos restaurat dar din păcate, plăcuţa informativă de pe clădire este incompletă şi conţine inexactităţi.
Pe peretele clădirii se află o placă de marmură care dă de ştire că în 1866, Cuza, în drum spre exil, a poposit aici. Pe plăcuţă scrie că „aici Cuza şi-a petrecut ultimele două zile pe pământ românesc”, dar la vremea respectivă, Timişoara era încă un important oraş din Imperiul Austriac, nu din România.
Majoritatea ghizilor care lucrează cu turiştii străini nici nu includ obiectivul în traseele lor.
„E frumos renovată clădirea, dar eu în traseul meu cu turiştii nu ajung la ea. Am altfel structurat traseul, dar şi pentru că cei mai mulţi turişti pe care îi am sunt turişti străini, iar Alexandru Ioan Cuza nu le zice nimic. Nu le rezonează cu nimic, de aceea nu o includ. Pentru români, pentru localinici e interesantă povestea, mai ales dacă e prezentată aşa cum trebuie. Anume, e locul unde Cuza a petrecut ultima noapte pe teritoriul actual al României, pentru că la vremea respectivă aici nu era România, se ştie chestia asta”, a declarat Ludovic Satmari, unul din cei mai bine cotaţi ghizi timişoreni de pe site-ul Tripadvisor.
În plus, de interes şi pentru turiştii străini şi în acord cu adevărul istoric, ar fi fost corect ca pe o plăcuţă să figureze şi informaţii despre împăratul Iosif al II-lea (1741-1790) care în 1768 a stat la Der Trompeter, împăratul Francisc I (1768-1835), în 1807, cât şi Franz Iosef (1830-1916), împăratul Austro-Ungariei, care s-a cazat aici chiar de mai multe ori.
„Ar fi bine să se spună toată povestea hanului, pentru că e interesantă. Ar căpăta o relevanţă mai mare şi pentru turiştii străini. Turiştii îşi ciulesc urechile când aud de lucruri pe care pot să le integreze cu ceea ce ei ştiu deja. Dacă la casa respectivă menţionezi şi numele astea mari europene, turiştii străini simt o rezonanţă cu ea. Ar fi o îmbogăţire. În felul acesta l-am promova mai bine şi pe Cuza”, a mai spus Ludovic Satmari.
Nobilimea înaltă dar şi oameni cu dare de mână trăgeau la acest han renumit pentru serviciile impecabile şi bucătarii de renume. Tatăl poetului Nikolaus Lenau ar fi stat perioade mai lungi de timp la Der Trompeter unde şi-ar fi pierdut o mare parte din avere, la jocurile de cărţi.
Dan Ignea este un ghid care face prezentări pentru turiştii români. El are inclusă în prezentarea sa şi momentul Cuza.
„Consider acest loc de mare relevanţă pentru turişti, mai ales pentru localnici şi tururile cu turişti români. În intinerul meu, facem un popas în dreptul Casei Cuza, cum mai e numită după cafeneaua care a funcţionat acolo în urmă cu câţiva ani. Ne amintim de relevanţa istorică a acestui imobil, prin faptul că fondatorul României moderne, Alexandru Ioan Cuza, a poposit aici în ultima s-a noapte pe pământ românesc, aşa cum plăcuţa menţionează, dar e impropriu spus. Timişoara era un oraş important din imperiu”, a spus Dan Ignea.
Legat de popasul lui Ioan Alexandru Cuza, Dan Ignea are pentru turişti amănunte care ne completează tabloul şederii domnitorului la Timişoara. Acesta spune că lui Cuza i s-ar fi propus să rămână la Timişoara, un oraş important din imperiu.
„O mulţime de oameni s-au îndreptat să-l vadă pe Cuza. Printre ei a fost şi Ioan Slavici, care pe atunci studia la Liceul Piarist din Timişoara. Lui Cuza i s-a propus chiar să rămână la Timişoara. Cu regretele de rigoare, nu a preferat să se stabilească la Viena. Noi, în cadrul tururilor menţionăm vizitele împăraţilor austrieci, foarte importanţi pentru istoria universală”, a mai spus Dan Igna.
Casa iniţială de pe acest spaţiu a fost construită în 1752, de judecătorul Anton Seltman. La început avea numai un etaj. De abia în anul 1899 i s-a ridicat etajul al doilea.
Pe lângă necesitatea prezentării poveştii reale a hotelului Der Trompeter, pentru a avea o mai mare atracţie turistică, ne gândim că s-ar putea realiza şi o replică a fostei firme, aflate acum în custodia Muzeului Banatului. O tablă aurită pe care era reprezentat un tompetist pe un căluţ anunţa hanul cel mai căutat din Timişoara anilor 1800. O replică a acestei firme montată pe clădire ar da, cu siguranţă, un farmec aparte.
Se încarcă comentariile...
