FOTO Povestea omului din Germania care readuce în actualitate Timişoara veche şi Banatul de altădată
0
Emil Banciu, care trăieşte în Germania din 1990, a pus pe picioare editura eMedia, care editează album foto cu Timişoara veche.
Timişoreanul Emil Banciu, care a emigrat în Germania imediat după Revoluţie, a devenit unul dintre cei mai mari promotori ai Banatului din noua sa ţară.
Emil Banciu a pus pe picioare o editură, care scoate, pe bandă rulantă, albume despre Timişoara şi Banatul de altădată.
Am stat de vorba cu Emil Banciu şi am aflat povestea sa. Părinţii l-au dat la şcoală la "Eftimier Murgu", actualul liceu Pedagogic "Carmen Sylva", mai târziu a făcut o şcoală profesională cât şi liceul la C.D. Loga.
“Mama fiind nemţoaică, mi-a zis să mă duc la <Lenau>, iar tata, român, mi-a spus să merg la <Eftimie Murgu>. Până la urmă am ajuns la <Murgu>. Am avut colegi interesanţi. În clasa paralelă a fost Florin Călinescu, coleg de clasă am fost cu Monica Tatoiu. După ce am terminat clasa a VIII-a, <Murgu> s-a transformat în Pedagogic, aşa că m-am înscris la Electromotor, unde am făcut o şcoală profesională. Am completat apoi liceul la <Loga>. Eu sunt electrotehnist de meserie”, a povestit Emil Banciu.
Aşa se face că până în 1990, Emil Banciu a lucrat ca electronist la Fabrica de Aparate Electronice de Măsurat (FAEM).
“Timişoara socialistă, privind din punctul de vedere al formării unui adolescent, a fost extraordinară. Practic, perioada socialistă a fost împărţită în două etape. Din ‘65-‘73 a fost perioada umană. Puteai să vorbeşti, era o anumită libertate în cultură şi exprimare. În ‘73 i s-a pus pata lui Ceauşescu că trebuie să fim ca şi Coreeni. A fost o perioadă de tranzit care s-a întins până prin ‘80. În timpul armatei am simţit că se schimbă lucrurile. După ’80 a urmat o perioadă urâtă. Avem curent câteva ore pe zi, programul de televiziune avea două ore, dar românul se descurca”, a mai spus Banciu.
A emigrat după mineriada din ‘90
Fiind dintr-o familie mixtă, tatăl român, mama nemţoaică - a putut depune actele de emigrare încă pe vremea lui Ceauşescu. L-a prins însă Revoluţia tot la Timişoara. A aşteptat să vadă dacă aceasta aduce într-adevăr schimbarea mult dorită, iar când a văzut că totul a fost o iluzie, a decis să plece.
“Ce m-a determinat să plec este Proclamaţia de la Timişoara, citită de George Şerban, în 13 martie 1990. M-a frapat că în centru, la acel miting, erau puţini oameni. Maxim 500 de oameni erau. Am văzut că Punctul 8, care interzicea securiştilor şi membrilor de partid să ocupe funcţii, nu a fost acceptat, ca atare nu s-a schimbat nimic după căderea comunismului. Era clară treaba. Când au venit minierii la Bucureşti, mi-am făcut valiza şi am plecat. A fost punctul hotărâtor”, a afirmat Banciu.
Şi-a făcut editură în Germania
La început, Emil Banciu a lucrat în Germania tot în domeniul său de electronist.
“Avantajul meu a fost că ştiam limba, aveam idee de cultura germană şi aveam contacte. Am avut deja neamuri acolo. Nu am aşteptat să-mi caute loc de muncă, am deschis ziarul şi am găsit singur. Am dat un telefon şi am zis că vreau să lucrez. Aşa că am lucrat în domeniul meu. Am ajuns să fac service internaţional, să umblu prin Portugalia, Spania, Grecia, Italia, Olanda, unde firma avea de lucru”, a mai povestit Banciu.
Îi plăcea însă să petreacă concediile în România, unde au rămas prieteni, cunoştinţe, iar viaţa de aici I se părea mult mai interesantă decât cea din Germania.
În 1997, când a apărut Internetul şi a făcut primul site: Banat-Media, unde prezenta, împreună cu Duşan Baiski, ziarist la Agenda, celor plecaţi în Germania, ultimele informaţii din şi despre Timişoara.
“Cu Duşan Baiski am lucrat la FAEM, făceam cenaclcul literar împreună, am scos poezii. Am ţinut legătura cu el. Aşa că ne-a venit ideea să facem un site”, a mai spus Banciu.
În 2005, firma unde lucra şi-a închis porţile, aşa că Emil Banciu a rămas fără loc de muncă. Având însă experienţa cu site-urile, a zis să încerce să facă prezentări mai complexe decât se punea face pe Internet, care la vremea respectivă era încă destul de limitat.
Foloseşte cărţile poştale din colecţia lui Mochnacs
Aşa a ajuns să creeze propria sa editură, e-Media, prin care promovează Timişoara şi Banatul în Germania.
“Editura s-a născut din necesitatea de a face ceva. Prima chestie pe care am făcut-o era acea carte poştală cu CD. Venind într-un an în concediu, l-am cunoscut pe Thomas Mochnacs, de la Biblioteca Centrală Universitară, care era un mare colecţionar de cărţi poştale. La ora actuală are peste 5.000 de cărţi poştale. L-am întrebat dacă nu este dispus să mă lase să le scanez şi a acceptat. Primul CD cu Timişoara veche l-am prezentat în 2007. Pe lângă ilustratele vechi, am introdus şi tururile virtuale la 360 de grade, cu Zoli Pazmany. Am făcut primul tur virtual al Timişoarei, am făcut tur virtual la Muzeul Satului, al oraşului Jimbolia, al muzeelor de acolo”, a afirmat Emil Banciu.
Emil Banciu este nelipsit de la întâlnirile şvabilor bănăţeni de la Ulm. Apare tot timpul cu standul său cu cărţi, albume şi ilustrate cu Timişoara şi regiunea Banat.
A făcut turul virtual pentru Medina
Una dintre cele mai interesante şi bănoase proiecte internaţionale la care a lucrat Banciu a fost cu Arabia Saudită.
“L-am cunoscut pe şeful IT-ului de la tipografia Coranului din oraşul Medina. Pe mapamond, numai ei au voie să tipărească Coranul. Era pasionat de fotografia panoramică. Pe vremea aceea făceam tururile virtuale cu un sistem mai intersant, aşa că acest tip mi-a propus să fac turul virtual al oraşului sfânt Medina. Am făcut un proiect frumos în engleză şi le-a plăcut. Trei ani de zile am lucrat pentru arabi”, a afirmat Emil Banciu.
Timişoreanul s-a specializat acum pe albume foto. Există deja aproape 30 de albume online, iar în print au apărut deja şase. Banciu foloseşte imaginile digitalizate a colecţiei de cărţi poştale ale lui Thomas Mochnacs. Sunt peste 5.000 de ilustrate.
Printre ultimele albume editate de Emil Banciu se numără “Timişoara interbelică”, “Timişoara veche”, “Timişora socialisă”, “Banatul istoric”, “Portul popular bănăţean” şi “Şvabii bănăţeni”.
Proiect pentru Timişoara 2021
Emil Banciu se va afla la Timişoara la mijlocul acestei luni, pentru o masă rotundă privind proiectul unei bibliotecii virtuale a Banatului şi a Timişoarei, în contextul deţinerii de cătrea acesta a statutului de Capitală Culturală Europeană, în anul 2021.
Biblioteca digitală Banat-media îşi propune publicarea diverselor lucrări de autor într-un format original şi, în plus, practic pentru marketing-ul online. Se pretează pentru suveniruri cu caracter local (albume istorice, muzee şi case memoriale), regional (prezentări de destinaţii si obiective turistice, istorice, culturale etc.), informaţii cu caracter specific din diverse domenii (culinar, etnografic etc.).
Citeşte şi:
Fotografii rare cu spectaculoasa faţadă vieneză a Operei din Timişoara din perioada interbelică
FOTO Timişoara în epoca socialistă. Imaginile inedite prelucrate după cărţile poştale din perioada 1960-1980
FOTO Cum arăta Timişoara în perioada socialistă. Atmosfera anilor '60 - '80 în oraşul de pe Bega în fotografii rare
Se încarcă comentariile...
