FOTO Monumentul dedicat aniversării celor 25 de ani de la Revoluţie nu va fi inaugurat în decembrie
0
Monumentul care evocă Timişoara - primul oraş liber de comunism, finanţat cu 170.000 de euro de Consiliul Local, ar putea apărea doar în 2015.
Timişoara are numeroase monumente dedicate Revoluţiei din 1989. Unele mai reuşite, altele mai puţin. Îi lipseşte însă un monument care să evoce momentul în care Timişoara a devenit primul oraş liber de comunism din România, în 20 decembrie 1989.
Aşa a apărut ideea unui asemenea monument, care uremază să fie făcut de sculptorul timişorean Luigi Varga, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Uniunii Artiştilor Plastici din Ungaria.
Din păcate, monumentul dedicat aniversării celor 25 de ani de la Revoluţia din Timişoara nu va fi gata în acest an. Sculptorul Luigi Varga nu a primit la timp banii de la Municipalitate, care au fost alocalţi prin hotărâre de Consiliu Local.
Au existat numeroase discuţii privind devizul monumentului, care initial era de 450.000 de euro. La cererea primarului Nicolae Robu, preţul a fost coborât la 280.000 de euro, iar într-un final, suma aprobată de Consiliul Local a fost de 170.000 de euro. Şi aici a existat o problemă, pentru că din această sumă se scade şi TVA-ul.
Siluetele revoluţionarilor sunt gata de turnat în fontă
“Am tot scăzut preţul. Am ajuns la un preţ derizoriu. Eu nu lucrez la preţuri de Bucureşti. Dacă trag linie, din 170.000 de euro eu rămân cu 30.000 de euro. Aş fi avut nevoie de minim opt luni de zile să realizez în linişte, fără sters, monumentul. Am fost de acord să lucrez în regim de mare viteză din luna august, însă până acum nu m-am apucat, nu mă puteam angaja la aşa ceva, aşa că este exclus ca monumentul Libertăţii să fie inaugurat la 25 de ani de la izbucnirea Revoluţiei”, a declarat Luigi Varga.
Luigi Varga şi macheta monumentului văzut din spate
Conform planului, monumentul urmează să fie amplasat în spatele Catedralei, lângă podul de la Maria, în părculeţul de lângă viaduct. Are peste patru metri înălţime, 3,5 lăţime, iar puntea suspendată are 16 metri, de la trotuar până la monument.
“Locul este excelent, este între Piaţa Maria, locul unde a izbucnit Revoluţia şi Catedrală. Nu este nici foarte ostentativ şi nu trebuie să tăiem niciun copac. Spaţiul ne-a fost pus la dispoziţie de Mitropolia Banatului”, a mai declarat Luigi Varga.
Siluete, semnul şi puntea suspendată
Ansamblul sculptural cuprinde trei piese: siluetele, semnul ambele din fontă şi puntea, realizate din piatră şi metal.
“Am urmărit realizarea unui monument sculptural valoros din punct de vedere artistic şi simbolistic. Pentru a scădea din costuri, am recurs la un material mai puţin folosit, la fontă, în loc de bronz, cum era planul iniţial”, a mai spus Varga.
Macheta monumentului dedicat Timişoarei - primul oraş liber de comunism
Siluetele evocă personajele care sugerează atitudini de revoltă individuală. Ele au doar contur. “Prin acestea am încercat să sugerez că evenimentele din decembrie 1989 au fost un moment de vârf, un moment istoric în lupta împotriva dictaturii şi a luptei împotriva sistemului totalitar.
Un moment de cotitură pentru istoria acestui popor care atunci şi-a dobândit libertatea. Timişoara a fost declarat în 20 decembrie 1989 primul oraş liber de comunism din România”, a explicat Luigi Varga.
Semnul evocă un indicator de drum, un pom dar şi o cruce. “Partea orizontală este descompusă şi recopusă sugerând întreruperea drumului firesc al unei naţii, întrerupere de drum care la noi a durat o jumătate de secol. Pomul reprezintă renaşterea şi viaţa”, a mai spus sculptorul.
Părculeţul din spatele Catedralei aşteaptă montarea monumentului
Puntea pietonală, ca o “limbă”, face legătura între stradă şi ansamblul monumental. “Poate fi un loc de depunere de coroane şi lumânări, dar şi una documentară şi memorialistică prin turnare în fontă de texte legate de evenimentele din decembrie 1989 şi lozinci scandate în aceea perioadă”, a afirmat Luigi Varga.
Se încarcă comentariile...
