FOTO Ofrande în unicul sanctuar neolitic din România complet resturat. Oamenii se închinau la zeii fertilităţii şi fecundităţii

FOTO Ofrande în unicul sanctuar neolitic din România complet resturat. Oamenii se închinau la zeii fertilităţii şi fecundităţii

Sanctuarul neolitic de la Muzeul Banatului FOTO Ştefan Both

Muzeul Banatului din Timişoara, închis de mai mulţi ani publicului din cauza lucrărilor de restaurare, găzduieşte un unicat: Sanctuarul Neolitic de la Parţa, vechi de 6.000 de ani. Acesta se află într-o încăpere de la parterul Castelului Huniade începând din 1983.

Ştiri pe aceeaşi temă

Descoperirea sanctuarului a avut loc în anul 1981, în cadrul săpăturilor arheologice din apropiere de localitatea Parţa, la zece kilometri de Timişoara. Acolo s-a descoperit o importantă aşezare neolitică.
 
Civilizaţia umană a cunoscut o rapidă dezvoltare în perioada neolitică, în primul rând datorită apariţiei agriculturii şi domesticirii animalelor. Noul stil de viaţă sedentar a creat nevoia unor noi tehnologii şi a marcat începutul aşezărilor moderne. Descoperirile arheologice au dovedit că multe case neolitice erau prevăzute cu sanctuare unde se aşezau ofrande de cereale, fructe şi resturi de animale. 
 
Sanctuarul de la Parţa avea o formă rectangulară, cu o lungime de 11,5 m şi o lăţime de 6 m. Prezintă două compartimente distincte: camera altarului, şi camera unde se aduceau ofrandele. 
 
În altarul sunt două statui lipite, o zeitate feminină şi un taur, simboluri ale fecundităţii şi fertilităţii pentru cultura vremii. 

 
Sanctuarul aflat în Castelul Huniazilor a fost complet restaurat din lut şi nuiele. „Este una dintre cele mai frumoase realizări artistice şi arhitectonice ale omului neolitic în evocarea cultului fertilităţii prin adorarea Marii Zeiţe Mame şi a Taurului, ambele simboluri ale fecundităţii şi vieţii, Taurul simbolizând forţa creatoare”, a spus arheologul Florin Draşovean. 
 
Templul era folosit şi drept calendar solar pentru populaţie
 
Decizia de a transfera (şi a monta aproape la scară) într-o încăpere a muzeului sanctuarului vechi de 6.000 de ani i-a aparţinut regretatului arheolog Florin Medeleţ. 
 
 „Noi îi spunem sanctuar dar era de fapt casa tribului. Acesta a fost distrus în mod violent de către o altă comunitate. Am descoperit foarte multe bile de praştie. Zona avea de cinci şanţuri de apărare. Aşadar, sanctuarul a fost distrus”, a mai povestit Draşovean.

 
Arheologul de la Muzeul Banatului susţine că sanctuarul de la Parţa este mai mult decât un simplu loc de cult. Templul era folosit şi drept calendar solar pentru populaţie. 
 
„Pe peretele vestic există un orificiu care lasă să se pătrundă soarele în interior, pe capul de taur, o singură dată pe an, la echinocţiu, marcând probabil, începutul şi sfârşitul anului agricol. Tot pe peretele vestic sunt amplasate o cuvă din lut şi o râşniţă din patră, ambele folosite la ritual, probabil primăvara, când se însemânţa ogorul. Dorinţa omului neolitic era de a feritiliza sămânţa ce urma să fie pusă în brazdă", a mai spus Florin Draşovean. 
 
S-au descoperit oase de caprine şi oi
 
Ofarandele erau ţinute în vasele descoperite în sanctuar. „Într-un vas am găsit mai multe oase, în alt vas am descoperit seminţe (cereale) carbonizate. În celelate vase nu s-a găsit nimic, dar intuim că în ele erau ţinute fie miere, fie un fel de băutură alcoolică. Din analizele făcute, oasele erau de caprine sau oi”, a mai explicat Florin Draşovean.


 
În ceea e priveşte locuitorii zonei, Florin Draşovean afirmă că făceau parte din rasa mediteranoizilor, aveau maxim 1,70 metri şi nu se deosebeau deloc de oamenii de acum.
 
Citiţi şi:
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările