FOTO Imagini inedite cu inventarul de artelierie al Garnizoanei Timişoarei otomane în timpul atacului austriac din 1686

În iarna anului 1686, Garnizoana din Timişora turcească era din nou pe picior de război. Ameninţarea austriacă devenise tot mai puternică.

În ajutorul ganizoanei Timişoara vine şi o oaste tătară condusă de hanul Kadlai, care a mai dat lupte cu austriecii la Ineu şi Lugoj. 

În 6 decembrie se face un inventar al muniţiei şi al arileriei, iar actele sunt întocmite de Nazul Halil Mehmet. 

Tun şi mortier: Kolumburna (tun mobil pe afet, de calibru relativ mic) – 16 bucăţi; balyemez (tun de asediu, obuzier de calibru mare) – trei bucăţi; şahî (tun uşor de câmp) – 16 bucăţi; şayka (tun uşor, aflat pe vasele flotilei de pe Dunăre) – trei bucăţi; havan (mortier) – şase bucăţi; enik – patru bucăţi; saçma –două bucăţi.; muschete – opt bucăţi.

Praf de puşcă – 750 kantar (1 kantar=circa 56 kilograme); glonţ de puşcă – 350 kantar; fitil – 108 kantar; puşcă – 1.346 bucăţi; arc – 402 bucăţi; săgeată – 11.760 bucăţi; scut – 286 bucăţi; bombă de mână (grenadă) – 5.156 bucăţi; proiectil pentru mortier 10.547 bucăţi; lance – 578 bucăţi; sac pentru praf de puşcă – 300 bucăţi; etc. Se va completa stocul la următoarele materiale: dispozitiv de aprindere  cu – 11.000 bucăţi; ţesătură din bumbac cu 150 zira (1 zira=circa 70 centimetri) etc.

Obuzier, între tun şi mortier, de 13 livre

Şanţuri de apărare din interiorul cetăţii sunt trei: primul are o lungime de 550 zira, al doilea 100 zira, iar al treilea are lăţimea de 20 zira.

Mortier de 30 livre
 

Şanţuri de apărare din exteriorul cetăţii (sunt cinci): între poarta Cocoşului (Horos kapusu) şi poarta de vest sunt două, lungimea acestiora este de  3.125 respectiv 3.325 zira, lăţimea lor este de 25 zira. Următoarele doua şanţuri se găsec în partea oraşului, în fata aşa numitului Şanţ Negru (Siiah tabiesi) şi în faţa Porţii de Apă (Su kapusu), lungimea acestora este de 2.850 zira.

Fotografiile şi datele a fost culeasă de la Biblioteca Naţională din Sofia, fiind postată pe site-ul www.rxx.co.il.

Printre turnuri se află şi cel adus de Husein Aga cel Lung.

“Legenda spunea că un tânăr din Timişoara, al cărui casă era vizavi de poarta Kana-kapî, crescuse atât de înalt şi de puternic încât era numit Husein cel Lung. Devenise faimos pentru forţa sa. În vara lui 1684, el plecase cu câţiva prieteni din Timişoara să viziteze capitala Istambul. Văzând acolo un tun Falcon, l-a cumpărat pe loc. Se spune că Husein cel Lung a ridicat tunul sub braţ ca pe o simplă puşcă, şi l-a adus la Timişoara, oferindu-l garnizoanei”, spune Sergiu Galiş, coordonatorul proiectului Legendele Banatului, realizat de Radio Timişoara, Muzeul Banatului şi Primăria Timişoara.

Tun şi mortier
 

În septembrie 1688, austiecii au cucerit Orşova, Mehadia, Caransebeş, Lugo şi Lipova. Timişoara era insuficient apărată de oastea tătară. Liniile de alimentare cu apă erau tăiate de inamici. La începutul lui 1690 armata imperială ajunge sub zidurile Timişoarei. Cucerirea cetăţii va avea loc de abia în 1716, când trupele conduse de Eugeniu de Savoya intră victorioase în Cetate.
 

Citiţi şi:

Dragoste cu năbădăi în Banat. Poveste din vremea ocupaţiei otomane, demnă de telenovelele turceşti

Islamismul în Banat. Viaţa mistică şi culturală, credinţa islamică ortodoxă şi credinţă populară în vilayetul Timişoara

Aniversare tristă pentru Timişoara: în 1552 s-a lăsat întunericul dominaţiei otomane în Banat

FOTO Timişoara otomană iese la iveală în Piaţa Libertăţii. Băile turceşti erau "mall"-urile cetăţii de atunci

FOTO A fost descoperit un uriaş în cimitirul otoman din Piaţa Sfântul Gheorghe

FOTO “Epoca neagră” a Timişoarei, scoasă la suprafaţă. Muzeu în aer liber în Piaţa Libertăţii