FOTO Groapă de gunoi în cel mai frumos loc al oraşului. Cum poluează locuitorii senini cu toate felurile de deşeuri posibile

FOTO Groapă de gunoi în cel mai frumos loc al oraşului. Cum poluează locuitorii senini cu toate felurile de deşeuri posibile

Gunoiul din Jimbolia ajunge într-una din lacurile formate de fabrica Ceramica

Primăria şi localnicii din oraşul timşean Jimbolia aruncă cu seninătate deşeurile într-un lac de la marginea urbei. Municipalitatea n-are rampă de gunoi şi nici planuri concrete pentru amenajarea uneia.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

În partea de nord-vest a localităţii timişene Jimbolia, pe drumul spre Sânnicolaul Mare, se află zona de loisir a locuitorilor micului oraş de la graniţa cu Serbia. Aici se află în jur de 100 de hectare de luciu de apă, lacuri create ca urmare a extragerii argilei pentru fabricarea celebrelor cărămizi şi ţigle de la Jimbolia, ce poartă sigla leului bănăţean. 
 
Şapte dintre aceste bălţi, cu adâncimi care ating şi 30 de metri, sunt întreţinute de autorităţile locale, însă cel de-al optulea, cel mai mic, şi ultimul folosit de fosta fabrică „Ceramica“ înainte de închidere, a fost transformat în groapă de gunoi. 
 
Muncitorii societăţii Peisaj-Hosta, aflată în subordinea Primăriei Jimbolia, aruncă în apă molozul şi resturile vegetale strânse din oraş, iar locuitorii poluează cu seninătate lacul cu toate tipurile de deşeuri posibile. 
 
„Această ultimă baltă care a fost creată de fabrica de cărămizi şi ţigle este acum umplută cu deşeuri. Fiecare duce acolo ce are de aruncat. Puteţi vedea de la polistiren din construcţii, tot felul de deşeuri din plastic, inclusiv frigidere au fost aruncate. Este direct lângă o zonă extraordinar de frumoasă, cu tot felul de animale, păsări şi peşti, sute de specii. Nu este deloc în regulă. Ar trebui amenajat un loc pentru coelctarea deşeurilor voluminoase“, a declarat Zsolt Balint, reprezentantul iniţiativei cetăţeneşti Jimbolia Curată, care a revenit recent în România, după zece ani petrecuţi în Germania, şi luptă pentru curăţenia zonei. 

 
Pe de altă parte, în Jimbolia nu există un spaţiu pentru depozitarea deşeurilor voluminoase. În plus, mulţi localnici n-au nici măcar contract cu firma de salubrizare, astfel că aruncă gunoiul pe spaţiul verde. 
 
„Avem societăţi comerciale care colectează separat aluminiu, plastic, anumite obiecte de plastic, dar dacă cineva are, de exemplu, un bord de maşină, nu există absolut niciun loc unde să ducă deşeul. Nu ştiu să fi fost colectate vreodată deşeurile voluminoase din Jimbolia. Asta e problema. Dacă nu ai unde să duci deşeurile periculoase şi voluminoase, ajung în spaţiul verde. Am văzut cum vin unii şi golesc tomberonul. Atâta cultura ecologică avem. Şi am văzut şi cetăţeni de la care ai avea pretenţia că sunt mai educaţi“, a mai spus Zsolt Balint. 
 
 
„Putem educa tânăra generaţie“ 
 
O altă problemă în Jimbolia este că frecvent se incendiază gunoiul depozitat pe malul bălţii, ceea ce provoacă poluare în oraş. 
 
„Mă gândesc că trebuie găsite soluţii de rezolvare cel puţin pe două direcţii. Una prin organizarea mai bună a colectării deşeurilor şi amendarea celor care aruncă în natură, iar a doua este educaţia. Acei oameni care ajung să vadă frumuseţea locurilor, automat se vor gândi să nu arunce. Eu veneam înainte aici în copilărie să mă scald. Zona s-a schimbat însă mult. De 20 de ani a început împădurirea zonei, ai impresia că eşti într-o pădure, e plin de animale sălbatice, e un mediu fantastic, nu numai pentru localnici, ci şi pentru cei care vor să vină să se destindă. Putem educa tânăra generaţie care încă este sensibilă, încă nu a deprins obişnuinţele astea nocive ale adulţilor“, a declarat Theophil Soltesz, un alt reprezentant al oraganizaţiei „Jimbolia Curată“. 

 
“Nu-i prea prindem pe cei care transportă gunoiul”
 
Primarul Jimboliei, Darius Postelnicu, recunoaşte că balta e folosită de administraţia locală ca rampă de gunoi pentru aruncarea molozului şi a resturilor vegetale, dar dă vina pe localnici. 
 
„Avem o groapă de împrumut în zona lacurilor, se aruncă, cu permisiunea noastră, moloz şi alte materiale inerte, crengi, frunze şi vegetaţie. Doar că avem o serie de cetăţeni mai rău intenţionaţi care nu triază, nu selectează, aşa că ajung acolo şi alte materiale. Pentru acestea, noi suntem nevoiţi să le recolectăm, să întreţinem zona, suntem obligaţi să cheltuim destul de mulţi bani. Am încercat să dăm şi amenzi, dar nu-i prea prindem pe cei care transportă guniul. Cei pe care-i prindem sunt cei cu căruţe, nu au venituri, nu au nimic“, a declarat primarul Darius Postelnicu, care susţine că toate celelalte lacuri sunt întreţinute.
 
 
„Această baltă, unde se aruncă gunoi, nu a fost administrată şi întreţinută de noi. La celelalte avem oameni, facem curăţenie“, a adăugat Postelnicu. 
 
 
 
Ecologiştii cer amenajarea unei platforme supravegheate unde fiecare cetăţean să poată duce toate tipurile de deşeuri, în mod selectat. În Jimbolia există o rampă de transfer, administrată de societatea primăriei, dar acolo se poate depozita doar gunoiul strâns selectiv. 
 








 
Edilul-şef al Jimboliei spune că primăria caută o soluţie pentru amenajarea unei rampe de gunoi. Până atunci, recomandă cetăţenilor să predea materialele voluminoase în cadrul campaniilor de curăţenie de primăvară şi de toamnă.
 






Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: