FOTO Episcopia romano-catolică din Timişoara restaurează ansamblul de clădiri emblematice de lângă magazinul Bega
0
Ansamblul de clădiri lipit de magazinul Bega este restaurat de Episcopia romano-catolică din Timişoara. Una dintre laturi poate fi deja admirată în toată splendoarea ei.
O nou clădire emblematică a Timişoarei este în plin proces de restaurare. Este vorba de fapt de un ansamblu de clădiri din zona centrală a Timişoarei, care se află lipit de centrul comercial Bega.
Clădirea are adresa pe strada Augustin Pacha nr.2, una din laturi se află pe bulevardul Proclamaţiei de la Timişoara, iar o alta se învecinează cu parcarea din spatele magazinului Bega.
Este vorba de un imobil istoric aflat în zona protejată din cartierului Cetate. Faţadele, acoperişul, curtea interioară, coridoarele au necesitat ample renovări pentru a căpăta din nou un aspect occidental.
Pentru una dintre laturi, cea din zona parcării din spatele magazinului Bega, lucrările au început în 2011, ele fiind deja terminate. Acestă clădire adăposteşte Centrul Diecezei de Tineret, Centrul de Muzică Sacră, biroul de Cotabilitate al Episcopiei, biroul de presă, biroul referentului de proiecte şi altele.
Până la sfâritul lunii noiembrie se vor încheia lucrările şi pe frontonul de pe bulevardul Proclamaţia de la Timişoara. Anul viitor, va începe restaurarea faţadei de pe strada Augustin Pacha.
Construită pentru apartamente de închiriat
Puţină lume cunoaşte istoria acestui imobil care a fost construit de Episcopia romano-catolică de la bun început ca şi clădire de apartamente pentru închiriat.
La începutul veacului trecut, în perioada plină de privaţiuni şi greutăţi financiare şi sociale a Primului Război Mondial, conducerea Episcopiei a hotărât ca sumele rezultate din chiriile de pe locuinţele şi spaţiile comerciale din această clădire să fie utilizate pentru educaţia studenţilor teologi şi pentru funcţionarea Academiei Teologice Romano-Catolice, la rândul ei proaspăt construită în spatele actualei Prefecturi.
Clădirea nu arăta mereu aşa, întreg ansamblul fiind construit în perioade de timp diferite, fiind folosite sisteme de construcţii diferite, chiar şi înălţimi diferite. Acesta face apare în urma sistematizărilor din zonă, din anii 1911-1913, când pentru lărgirea străzii mai multe clădirivechi au fost demolate.
Cea mai veche latură este cea din zona parcării de la Bega, care avea parter şi două etaje. Acesta a fost inaugurată în 1912. Ulterior au fost construite clădirile de pe Pacha şi Proclamaţia de la Timişoara, în regim de parter şi trei etaje. Autorizaţiile de construcţie au fost obţinute în 1914, după proiectele arhitecţilor Erno Foerk şi Gyula Petrovacz din Budapesta. Constructor a fost Karoly Gotz.
În 1920 a fost emisă o nouă autorizaţie de construcţie pentru latura de pe strada Pacha, în stilul Art-Deco, prin care se modifica parterul şi se înalţă cu încă două etaje noi.
Sistemul constructiv adoptat pentru imobil a fost cel specific acelei perioade de construcţii: zidărie din cărămidă arsă, pereţi longitudinali în grosime de 45 de centimetri, planşee cu structură din profile metalice şi grinzi din lemn.
Activităţi comerciale la parter
Întregul parter, pe toate laturile construcţiei a fost destinat cu precădere activităţilor comerciale.
Înainte de 1990 tronsonul dinspre actualul bulevard Proclamaţia de la Timişoara a fost preluat de magazinul Bega, pe colţul opus exista magazinul Bunul Gospodar, iar în spaţiile din tronsonul sudic era Casa de ajutor reciproc a pensionarilor.
Etajele clădirii au fost destinate de la început apartamentelor de locuit. Accesul locatarilor se face doar de pe strada Pacha nr.2, scara interioară distribuind locatarii spre apartamentele lor. Imobilul avea de la bun început şi un lift, pentru care există şi un plan să fie repus în funcţiune.
Subsolul clădirii a avut ca destinaţie iniţială acela de depozit pentru lemne de foc, toate spaţiile interioare fiind încălzite cu sobe până după anul 1960.
Episcopia romano-catolică nu a fost deposedată de clădire în perioada exproprierilor, a rămas în continuare proprietar în acte, însă nu mai decidea asupra celor care se mutau în clădire şi nici nu mai beneficia de banii din chirii.
După Revoluţie, Episcopia a reintrat în toate drepturi. De precizat că întreaga lucrare de reabilitare este făcută din fondurile Episcopiei romano-catolice din Timişoara.
Citiţi şi:
Încep să fie renovate clădirile istorice de pe bătrâna stradă Eugeniu de Savoya din Timişoara
Renaşterea uneia dintre cele mai frumoase case din Timişoara: casa cu axul de fier de la carul prinţului Eugeniu de Savoya devine centru de afaceri
FOTO VIDEO Minunata Timişoara - Toate secretele clădirilor-monument şi poveştile uluitoare ale unei cetăţi imperiale
FOTO Casa Brück - o felie din cea mai frumoasă clădire din Timişoara
FOTO Excepţionala realizare a arhitectului-minune Szekely Laszlo străluceşte din nou în Piaţa Unirii
Se încarcă comentariile...
