FOTO Descoperiri arheologice importante în Timiş. „E o populaţie mediteranoidă, mai micuţi de statură“

FOTO Descoperiri arheologice
importante în Timiş. „E o populaţie mediteranoidă, mai micuţi de statură“

Arheologii români şi germani pe şantierul de la Dudeştii Vechi

S-a încheiat campania de cercetare arheologică internaţională din punctul Dudeştii Vechi – Movila lui Deciov. Proiectul este realizat de Muzeul Banatului alături de Universitatea "Eberhardt Karls" din Tubingen, Germania.

GALERIE FOTO

Săpăturile la situl Movila lui Deciov au fost reluate în anul 2000, de către arheologul Dan Ciobotaru, împreună cu un colectiv de specialişti din Canada. La campania de săpături din acest an a participat şi un grup de 18 studenţi, masteranzi şi doctoranzi ai Universităţii din Tubingen (Germania), condus de profesorul Raiko Krauss.

„În ultimii doi ani am lucrat la Dudeşti cu cei de la Universitatea din Tublingen. În general, cercetările preisotice necesită mult mai multă tehnologie decât cele de mai târziu. Informaţia este foarte puţină, nu sunt informaţii scrise, trebuie să te bazezi p ediferite analize. Materialele descoperite la Dudeşti sunt analizate de specialişti din toată Europa. E o zonă foarte bogată în care se află Dudeştii Vechi, Sânnicolau Mare, Cenad, sunt foarte multe situri arheologice pentru că era o zonă în care apele Mureşului alimentau foarte multe mlaştini şi braţe secundare, era un mediu propice pentru dezvoltarea primelor comunităţi de agriciltori şi crescători de animale care vin în zona asta, care introduc şi ceramica”, a declatat arheologul Dan Ciobotaru.
 
Popolaţie venită din Orient
 
Aşezarea descoperită a fost locuită de o populaţie originară din Orient, care s-a aşezat aici după ce a străbătut peninsula Anatoliană, ajung pe teritoriile din Balcani, iar apoi se aşează în actualul perimetru de la Dudeştii Vechi. Specialiştii aşteaptă analizele AND, care sunt în stadii incipiente, pentru a putea oferi mai multe informaţii despre aceşti oameni. 

“E o populaţie mediteranoidă, mai micuţi de statură. Ei traversează tot Balcanii şi ajung până în Europa Centrală, într-un timp foarte scurt. Ceva îi atrăgea spre zona asta, climatic devenise mult mai favorizantă”, adaugă Ciobotaru. 



Aceşti agricultori timpurii introduc tehnologia arderii lutului şi ceramicii, construiesc case din lemn şi lut, folosesc unelte din os şi piatră cioplită şi şlefuită. 
 
“Acestă populaţie introduce cam toate lucrurile care se vor dezvolta mai târziu, exceptând metalele, care reprezintă o cuminitate umană de-a lungul unui timp foarte îndelungat. Am văzut un sistem de fortificare, un sistem coerent urban de organizarea unor case, agricultură, creşterea animalelor. Toate astea încep din neolitic, pe la 5.800 înaintea erei noastre”, a explicat Ciobotaru.  
 
"Se fabrica ceramică, unelte, era o dinamică"
 
Printre artefactele descoperite la Dudeştii Vechi se regăsesc vase ceramice decorate cu motive specifice primei culturi de crescători de animale şi agricultori care pătrund în Câmpia bănăţeană, în mileniul al VI –lea înaintea erei noastre. 
 
“Săpăm deja de doi ani o suprafaţă în care sunt cel puţin două nivele de locuire, între care este o diferenţă de 100-150 de ani. Şi mai este un nivel, foarte prost păstrat, care încheie perioada aceasta a neoliticului timpuriu. Am găsit locuinţe, cuptoare, diferite depuneri de arsuri şi cenuşă masivă care marchează o locuire intensă, în care s-a desfăşurau activităţi meşteşugăreşti, se fabrica ceramică, unelte, era o dinamică”, a explicat Ciobotaru. 
 
 
“Aceaşi credinţă îi va mâna timp de mii de ani”
 
Fragmentele de statuete din lut relevă existenţa unui ansamblu de credinţe şi mituri viabile de-a lungul mai multor secole. Ritualuri casnice sunt dezvăluite şi prin descoperirea unor fragmente de văscioare utilizate la fumigaţii şi iluminat.
 
“Putem spune câteva ceva despre viaţa lor spirituală. În perioada asta încep mitologiile şi credinţele care continuă pe tot neoliticul. Aceaşi credinţă îi va mâna timp de mii de ani. Domină astfel de zeităţi, relevată prin nişte statuete feminine, de văscioare asemănătoare cu nişte recipiente pentru fumigaţii sau de împrăştia tot felul de plante aromatice arzânde”, a completat Dan Ciobotaru, de la Muzeul Naţional al Banatului. 
 
 
Cercetările vor continua pe parcursul anului viitor cu dezvelirea celui mai vechi nivel de locuire din aşezare. 

 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: