FOTO Deponeul de la Ghizela, locul unde ajunge gunoiul Timişoarei. În 2025, jumătate din cantitatea de deşeuri se va întoarce în uzul publicului
0
Se doreşte ca în anul 2025, gunoiul ajuns la Deponeul Ghizela să poată fi reciclat, adică reutilizat, întors în uzul publicului.
GALERIE FOTO
Ghizela este o comună din Timiş, aflată la 40 de kilometri de Timişoara, nu departe de locul pe unde trece autostrada Vestului-A1. La doi kilometri din satul Şanoviţa se află deponeul ecologic, locul unde sunt colectate toate gunoaiele din judeţul Timiş. Sute de camioane ale celor de la Retim ajung aici cu marfă proaspătă. Deponeul a fost amenajat în 2011, după ce locuitorii din satul Covaci, aflat la 15 kilometri de Timişoara, s-au legat cu lanţuri în faţa Prefecturii, pentru a se opune construirii la ei a deponeului. Până la urmă, decizia a amenaja deponeul la Ghizela s-a dovedit o decizie cât se poate de bună, pentru că e greu de imaginat un asemenea loc la doi paşi de capitala Banatului, dar şi în buza comunei periurbane Dumbrăviţa.
Locuitorii din comuna Ghizela, de care aparţine şi satele Şanoviţa, Hisiaş şi Panciova, s-au obişnuit cu mirosul de gunoi, ba mai mult, unii spun că nici nu este atât de persistent şi resimte puternic doar în anumite zile, când bate vântul. Oamenii au semnat însă înainte să se aprobe investiţia, în schimbul promisiunilor de apă, canalizare, drumuri, apă curentă şi locuri de muncă.
Se plâng însă de mirosuri locuitorii comunei Belinţ, aflată la o distanţă mai mare.
Consiliul Judeţean Timiş, proprietarul deponeului ecologic de la Ghizela, administrat de Retim SA, caută în permanenţă soluţii de reducere a mirosului în localităţile din apropiere.
Ultima investiţie pentru filtre de aer s-a ridicat la peste 200.000 de euro, când s-a construit şi o staţie de levigat, care preia levigatul (lichidul care se scurge din gunoi) şi îl prelucrează.
Orice se va face, mirosul nu va putea dispărea în totalitate.
„Pe celula 1 nu se mai depozitează de peste doi ani de zile, este închisă temporar şi aşteptăm să vedem dacă stadiul tasărilor ne va permite să facem sigilarea ei definitivă. Presupune ca o parte din mirosurile semnalate în împrejurimi vor dispărea, pentru că gazul de depozit, contaminat cu poluanţi olfactivi va fi ars la o temperatură de cel puţin 1000 de grade, deci foarte mult din miros va dispărea. O altă măsură, în curs de implementare, este instalarea acelui biodesulfurator, care va prelua acelaşi miros, hidrogenul sulfurat, provenit de la staţiile de tratare. În mod paradoxal, tratarea levigatului generează miros. Levigatul miroase urât de aproape, de la distanţă, de la un kilometru, nici nu se simte”, a spus Dan Pascu, director la Retim SA.
Următoarele investiţii vor fi făcute pentru a creşte capacitatea de procesare.
“Vrem să mărim capacitatea de procesare şi pentru deşeurile reciclabile, trebuie crescută capacitatea la tratarea mecano-biologică şi mai ales trebuie create fluxuri de colectare separate, pubele, maşini, şi compostoare. Există o lege a compostului care ne obligă să colectăm deşeurile biodegradabile din gospodărie, separat. Cam asta urmează. Multă muncă. Timişul, chiar dacă este destul de bine comparativ cu multe alte judeţe ale ţării, încă mai are nevoie de progres. Dorim ca în anul 2025 să putem să considerăm a fi reciclat, adică reutilizat, întors în uzul publicului, jumătate din toată cantitatea de deşeuri care se generează”, a declarat Dan Pascu.
În urma Legii compostului, va apărea în gospodăria oamenilor pubela maro, pentru deşeurile biodegradabile.
„Asta înseamnă mai mult efort, mai multă disciplină şi categoric şi un mic cost suplimentar. Din păcate, trebuie să recunoaştem că, lăsând la o parte parţiala nevoie de îmbunătăţire a infrastructurii, e nevoie de foarte multă disciplină începând de la utilizator, de la noi de acasă. Ceva ce este colectat amestecat, nu mai poate fi reciclat. Ori ţinta principală este reciclarea, în vederea reducerii depozitării. Peste jumătate din ce vedem noi aici nu ar fi trebuit să existe”, a completat Pascu.
Recent, o anchetă jurnalistică a adus o serie de acuze la adresa celor de la Deponeul Ghizela. Acestea erau legate de faptul că o parte din levigat este deversat în râul Timiş. Cei de la Retim neagă aceste acuzaţii şi au organizat o zi a Porţilor deschise, pentru a prezenta întreg procesul care se desfăşoară la deponeu.
„A fost un articol de presă care intră în categoria fake news. Era o încercare de a folosi numele firmei noastre într-o campanie electorală. Noi nu facem politică şi am vrut să deschidem uşile, să arătăm tuturor care este realitatea. Nu vrem să facem niciun fel alte comentarii suplimentare. Poate să vină să vadă oricine care este realitatea, nu este niciun dezastru ecologic, nicio bombă de mediu, sunt probleme uzuale ale unui astfel de depozit. Încercaţi să vizitaţi şi alte depozite din zonă, să vă faceţi o părere despre cât de bine gestionăm noi faţă de ceilalţi. Ne facem treaba, suntem responsabili de mediu”, a încheiat Dan Pascu.
Se încarcă comentariile...
