FOTO Artiştii graffiti au fost lăsaţi cu ochii-n soare. În 2019, pregătesc la Timişoara cel mai mare muzeu de street art din Europa, accesibil cu bicicleta

Publicat: 25.09.2018 00:11

Ultima actualizare: 10.08.2022 20:34

Rămaşi fără bani din partea municipalităţii, organizatorii FISART au avut noroc de sprijinul primit de la Centrul Cultural German din Timişoara, care a acoperit o parte din costuri.

GALERIE FOTO FISART 2018

Festivalul Internaţional de artă stradală FISART de la Timişoara a bifat ediţia cu numărul opt. Spre deosebire de alţi ani, când festivalul a adus la Timişoara artişti celebri din toată lumea, care şi-au lăsat amprentele pe numeroase clădiri din oraş, FISART 2018 a fost unul aparte.

A fost primul an în care festivalul nu a beneficiat de sprijin financiar din partea Primăriei Timişoara. În atare condiţii, iniţiatorii proiectului, Sergio Morariu – preşedintele Fundaţiei EnduRoMania, şi artista Corina Nani, au fost nevoiţi să se descurce cum au putut.

“Ediţia din acest an nici nu a început oficial, aşa că nici nu s-a terminat. Pictăm pentru a oferi continuitate. E o ediţie total aparte. În fiecare an, din 2011 până în 2017, am primit o finanţare din partea Primăriei. Am primit sume între 10.000 şi 50.000 de lei pe an. Pare că sunt mulţi bani, dar dacă iei în considerare zeci de artişti, mii de sprayuri, dormit, mâncat, drumuri etc., nu e mult. Foarte mult am dat şi din buzunar. Dar până acum am avut parte de o finanţare acceptabilă. Impactul pe plan internaţional a fost mare, majoritatea artişilor erau străini. Artişti notorii din Amerca de Nord, America de Sud şi multe ţări Europa. Am fost convinşi că primim şi anul acesta finanţare, aşa că am stabilit în prealabil lista cu artiştii. Surpriza a fost că nu am primit finanţare”, a declarat Sergiu Morariu.

Rămaşi fără bani din partea municipalităţii, organizatorii FISART au avut noroc de sprijinul primit de la Centrul Cultural German din Timişoara, care a acoperit o parte din costuri.

“Noi facem din plăcere acest festival, aşa că vom continua. Am avut nişte lucrări foarte interesante pe Pasmatex. Au fost doi artişti consacraţi, <Irlo> şi <Pisica pătrată>, iar apoi Corina Nani a făcut o lucrare mare în Calea Buziaşului, la restaurantul The Mots. S-au mai făcut câteva lucrări mici şi poate că o să mai facem”, a afirmat Sergiu Morariu.

Pentru 2019, organizatorii festivalului de artă stradală s-au gândit la un proiect foarte mare. Doresc să picteze suprafeţe existente de-a lungul canalului Bega, pe traseul pistei de biciclete. “Dorim să facem cel mai mare muzeu de street art din Europa, accesibil cu bicicleta. Avem deja o serie de lucrări făcute în decursul anilor”, a mai afirmat Morariu.

Organizatorii duc, în fiecare an, lupte grele pentru a găsi ziduri şi spaţii libere în oraş. Clădirile istorice sunt greu de obţinut, iar la cele noi, locatarii sunt reticienţi.

“Ne-am concetrat în ultimii ani pe locaţii industriale. În 2013 am făcut la Colterm, unde am pictat rezervoarele de păcură. Au lucrat americani, brazilieni, români şi italieni. Din 2015 am început să lucrăm la Pasmatex. E o locaţie interesantă, pentru că este şi foarte centrală, vizibilă din toate direcţiile. Am ajuns şi la Aquatim, unde avem deja un muzeu de street art foarte interesant. Mai avem la Aquatim şi staţia de alimentare cu apă de pe Calea Urseni, o extraordinară locaţie, unde am început să lucrăm din 2017. Am pictat pe rezervoarele de apă. În Berlin s-a făcut un muzeu de street art cu 2,5 milioane de euro, ei bine, noi am făcut cu câteva mii de euro”, a declarat Sergiu Morariu.

Citește și: Pentru ce domenii îşi prioritizează primăriile banii: energie termică, străzi, dar şi săli de concerte sau activităţi ce ţin de recreere sau religie

Festivalul Street Art din capitala Banatului a schimbat imaginea unor imobile, pereţii pasarelelor şi podurilor, parcările subterane, clădiri dărăpănate, ziduri de instituţii, fabrici şi clădiri private.

“În general, reacţia timişorenilor este pozitivă. Oamneii se bucură. Percepţia mea este că până în 2011 eram mult sub celelalte oraşe. Acum Timişoara stă foarte bine. Suntem chiar pe primul loc în România. Sibiul se laudă cu festivalul lor, dar ei au început după noi. Ei se laudă cu 30 de lucrări, pe când noi avem sute de lucrări. Suntem extrem de productivi”, a mai declarat Sorin Morariu.

Există mereu discuţie între linia fină dintre artă şi vandalism, între graffiti şi street art, despre arta stradală care naşte contradicţie şi conflicte.

“În general artiştii se semnează. Îşi marchează teritoriile, cam asta este cultura graffitiului născut în New York-ul anilor 50-60. Multă lume îl ştie pe faimosul Ycre, care măzgăleşte pereţii peste tot. este extrem de mândru şi când îl prinde poliţia. Asta este vandalism. Până la street art festival, în Timişoara se făcea vandalism în peste 90 la sută. Am umblat în multă lume şi admiram artiştii care aveau un mesaj. Cei care doar semnează, ca şi câinele care face în colţul străzii, nu au niciun respect din partea mea. Oraşul s-a umplut de mesajele ca <ACR Recaş nu e Poli>, măcar de le făceau frumos. Dar numa şi-au bătut joc de pereţi. Ceea ce facem noi e autorizat. Vin artiştii graffiti renumiţi peste hotare”, a mai spus Sergiu Morariu.