FOTO Acţiune de salvare a caselor de stilul baroc rural, la Racoviţa. Românii de aici au adoptat metoda de a construi de la vecinii şvabi

FOTO Acţiune de salvare a caselor de stilul baroc rural, la Racoviţa. Românii de aici au adoptat metoda de a construi de la vecinii şvabi

Color the Village la Racoviţa FOTO Ş.Both

Color the Village: cel mai amplu proiect de salvare a satului bănăţean a început, azi, la Racoviţa (judeţul Timiş).

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

În jur de 350 de voluntari, majoritatea din Timişoara, dar şi din alte părţi ale ţării, sunt aşteptaţi zilele acestea în localitatea Ravoviţa din judeţul Timiş, pentru o nouă ediţie Color the Village. Timp trei zile, ei vor lucra de zor să renoveze, să repare, să zugrăvească 30 de case, care îşi vor recăpăta culoarea şi farmecul de odinioară. 
 
Localitatea Racoviţa a fost aleasă de asociaţia Acasă în Banat deoarece aici se mai păstrează o arhitectură specifică Banatului, stilul baroc rural, cu decoruri bogate şi atent pictate.
 
„Suntem într-unul din satele din Banat unde s-a păstrat foarte multă arhitectură tradiţională. S-a păstrat pentru că a fost cumva izolat, departe de căile mari de transport. Dar s-a păstrat şi pentru că oamenii de aici au fost destul de tradiţionalişti. Însă, din păcate, şi aici a pătruns deja această dorinţă de modernizare. Asta se traduce prin pierderea elementelor care povestesc ceva despre trecutul acestei zone”, a declarat Radu Trifan, preşedintele Asociaţiei Acasă în Banat. 

Radu Trifan, preşedintele Asociaţiei Acasă în Banat
 
Românii au adoptat stilul svăbesc
 
Racoviţa a fost şi este un sat 100 la sută românesc, dar nu departe se află Bacova, întemeiată cândva de şvabi. De la ei au moştenit stilul arhitectural al caselor. 
 
„Românii de aici au adoptat un stil de a construi casele de la satele vecine de şvabi. Inspiraţia principală a venit de la Bacova. Meşterii din Bacova au transferat aceste cunoştiinţe de a construi case, în acest stil baroc german, nu doar în Racoviţa, ci în toate satele din jurul Buziaşului”, a mai spus Radu Trifan.  

În Racoviţa era o tradiţie ca proprietarii să inscripţioneze numele de familie pe casă, alături de anul în care s-a făcut ultima renovare, nu neaparat anul construcţiei. 
 
„Înainte erau picturi în pidvor, pe pereţii din interiorul caselor. Erau scene din viaţa rurală Din păcate s-a pierdut asta în Racoviţa. Erau scene din viaţa rurală. Se mai păstrează în foarte pune locuri”, a adăugat Trifan.
 
 
 „Ne-am propus 30 de faţade în trei zile”
 
Programat iniţial pentru sfârşitul lunii iunie, proiectul a fost amânat cu trei luni din cauza pandemiei şi a tuturor restricţiilor care au avut loc în acest an. 
 
„Ne-am propus 30 de faţade în trei zile. Dar obiectivul pe termen lucng este să atragem atenţia asupra acestui tip de arhitectură, a nevoie de a păstra arhitectura bănăţeană, asupra nevoii de a fi moderni într-un sens european. Pentru că acum tot ce este patrimoniu se protejează. Asta înseamnă să fi modern, nu să distrugi. Credem că încă se poate face în Banat, dar trebuie făcut în următorii ani, pentru că există un ritm fantastic de modernizare a caselor. Asta înseamnă distrugerea faţadei, aplicarea de materiale moderne, noi, nespecifice, schimbarea fizionomiei casei, care duc la pierderea peisajului tradiţional”, a mai afirmat Radu Trifan.
 
 
Color the Village (Colorează Satul) este proiectul ambiţios al Asociaţiei Acasă în Banat, aflat acum la cea de-a doua ediţie. La prima ediţie, din 2019, cele 30 de case renovate au fost în comuna Eftimie Murgu (judeţul Caraş Severin) satul morilor de apă.
 
 
„Din păcate, tinerii au plecat din sat, bătrânii mor”
 
Aurelia Sentici are 75 de ani. Casa ei este printre cele care vor fi renovate de voluntari.
 
„Neam din neam sunt din Racoviţa. Înainte am stat în altă casă, aici stau din anii 60. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că suntem mai îndepărtaţi de la şosea. Oamenii s-au ocupat de agricultură, de cucuruz, ovăz, sfeclă, floarea soarelui, a fost mult de lucru. Dar erau mulţi locuitori. Eu am lucrat şi la agricultură, dar apoi am lucrat la fabrica de confecţii de la Lugoj. Am lucrat acolo până am ieşit la pensie. Din păcate, tinerii au plecat din sat, bătrânii mor. Eu sunt singură. Fata şi ginerele sunt în Spania de vreo 16 ani. Nepoata mică e măritată acolo cu un tunisian. Mai am o nepoată şi la Lugoj, e profesoară. Bărbatul meu a murit acum trei ani, iar eu stau aici, singură, ca şi cucu. Îmi pare bine şi mă bucur că mă ajută tinerii aceştia, numa le-am spus să nu schimbe culorile. Nu se mai poate cum a fost înaint, dar să fie tot marniu, cu galben, griul acesta, culori mai închise. Nu îmi trebuie din alea ţipătoare”, a spus Aurelia Sentici, din Racoviţa.
 
 
"Sunt bucuros că pot face ceva în folosul oamenilor"
 
La final, fiecare casă renovată va fi înfrumuseţată cu ghiveci de flori. Toţi participanţii au avut la dispoziţie un formular de înscriere şi au completat un contract de voluntariat. Organizatorii au luat toate măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-Cov-2, cu măşti, dezinfectanţi şi reguli de distanţare.
 
 
„Sunt nişte case tradiţionale din Banatul de pustă, lucrate de nişte meşteri care făceau artă. Au făcut izolaţie bună, iar din cauza asta pereţii nu sunt crăpaţi, casele nu au fisuri. Sunt foarte bine păstrate. Particip cu drag la această acţiune, ca voluntar, acum o săptămână am ajutat pe cineva în Valea Cernei, am refăcut acoperişul”, a spus Vasile Câtea, specialist în zidărie din Buziaş.
 
 
„Munca este extraordinar de plăcută. Sunt bucuros că pot face ceva în folosul oamenilor, că pot face un lucru bun. Eu ma simt mulţumit. Casele de aici au păstrat o arhitectură foarte frumoasă, sunt minunate”, spune un alt voluntar.
 
 
„E un proiect foarte frumos. Se vede că se dezvoltă de la un an la altul. Sunt obişnuită cu proiectele de voluntariat,dar e prima dată când mă implic în acest proiect. E foarte fain să vezi că o mână de oameni schimbă faţada caselor, oferind proprietarilor o undă de speranţă. Am vorbit cu femeia care locuieşte aici, ne-a împărtăşit câte ceva din viaţa satului. Din păcate, tinerii pleacă, iar cei în vârstă rămân”, a afirmat o tânără, urcată pe o scară cu un şpaclu în mână.
 
   
Implicare în cazuri sociale
 
Proprietarii caselor sunt bătrâni sau familii cu venituri mici. Ca de fiecare dată, cei de la Acasă în Banat se implică şi în cazuri sociale. 
 
„Noi ca asociaţie avem un trecut în a ajuta familii nevoiaşe. Nu am putut să închidem ochii la unele dintre casele la care lucrăm, ne-am gândit să face mai mult decât renovarea faţadei. O bătrână în vârstă, pe care nu o mai ţin picioarele, e singur, locuieşte în nişte condiţii foarte dificile. Necesita o igienizare totală. Ne-am hotărât să facem acest lucru, să zugrăvim în camera în care stă, să-i reparăm unele lucruri, să igienizăm curtea. Mai avem încă două casă unde locuiesc familii de romi. Sunt cazuri sociale şi vrem să-i ajutăm”, a mai spus Radu Trifan.  
 
 
Comuna Racoviţa – aflată la 42 de kilometri de Timişoara, include satele Căpăt, Drăgoieşti, Ficătar, Hitiaş, Sârbova şi Racoviţa (reşedinţă).
 

În 1880, din 1735 de locuitori 1664 erau români şi 57 romi: 1498 ortodocşi şi 222 greco catolici. În 2002, din 898 de locuitori, 866 s-au declarat români şi 24 ucrainieni. Doar 21 dintre cei din Racoviţa mai mergeu la biserica greco-catolică. 

 













Vă mai recomandăm:


FOTO Patru mori de apă din satul cehilor bănăţeni au fost reabilitate de voluntari

FOTO Transformarea unui sat din Banat. Case curate, proaspăt zugrăvite, cu flori la ferestre, într-un proiect unic în România

Transformare spectaculosă a unei comune din Banat. Casele tradiţionale vor fi zugrăvite în culori plăcute ochiului
 

 

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările