EXCLUSIV Amintiri de la marele cutremur din Banat: "Suntem un popor ciudat. Sătenii erau preocupaţi de cine primeşte mai multe ajutoare"

Două seisme i-au şocat pe oamenii din Banloc şi Voiteg în 1991. Cel mai puternic cutremur din istoria Banatului a lovit localitatea Banloc în iulie 1991. Câteva luni mai târziu, Voitegul a fost devastat.

Bănăţenii, neobişnuiţi cu seisme puternice, nu au ştiut cum să reacţioneze la cel mai mare cutremur care s-a abătut asupra vestului ţării. Primii au fost loviţi cei din comuna Banloc, pe 12 iulie 1991. În urma cutremurului de 5,7 grade pe scara Richter, sute de case au fost avariate şi o persoană şi-a pierdut viaţa. Autorităţile nu au fost pregătite, localnicii nici atât. „A venit armata în sat şi a ridicat corturi de campanie, unde s-au mutat oamenii. Ajutoarele trimise în zonă au făcut mai mult rău, pentru că sătenii au început să se certe pe ele. Nu erau neapărat lucruri de care aveau nevoie. Erau haine, pantofi şi ieşea ceartă pentru ele”, a declarat Cornel Toţa, primarul comunei Banloc, din judeţul Timiş.

EXCLUSIV Cum au trăit cei din Banloc cel mai mare cutremur din istoria Banatului: "A urlat pământul, am zis că vine sfârșitul lumii"



Primarul din Banloc în faţa bisericii reconstruite

Mutaţi la corturi 

Localnicii povestesc că ajutoarele pentru reconstrucţia caselor au fost insuficiente, astfel că majoritatea lucrărilor au fost realizate din fonduri proprii. „Banlocul era o comună destul de bogată înainte. Economia comunei a avut de suferit mult. În loc să folosească banii la ceva, oamenii şi-au refăcut casele. Foarte mulţi au plecat din sat la oraş”, a mai declarat primarul. Oamenii din Banloc au fost abandonaţi total după ce în luna decembrie a aceluiaşi an, un nou cutremur, de 5,6 grade pe scara Richter, a lovit Voitegul, aflat la câţiva kilometri de ei. Chiar dacă a fost un cutremur mai slab, distrugerile au fost mult mai însemnate, 90 la sută din case urmând să fie refăcute din temelie. Timp de două luni a fost haos şi la Voiteg.



Primarul din Voiteg îşi aminteşte de cutremur

„Suntem un popor ciudat. Reacţionăm atipic. Sătenii erau preocupaţi de cine primeşte mai multe ajutoare. În Voiteg a intrat armata, care era încă o forţă, şi a preluat administraţia. Au venit şi au spus: «De acum, noi comandăm». Era o dezorganizare organizată”, a declarat Nicolae Marinescu, primarul din Voiteg.

Oamenii din zona calamitată erau priviţi cu milă şi compasiune. Era suficient să spui că eşti din Banloc sau Voiteg, iar uşile se deschideau imediat. „Când a trecut efectul cutremurului au fost lăsaţi de izbelişte. Se vorbeşte de ce se întâmplă acum în Japonia. La noi nu au ştiut să gestioneze criza. Veneam după revoluţie, când oamenii s-au trezit liberi fără să ştie ce să facă cu libertatea. A urmat cutremurul care i-a lăsat fără nimic”, a mai spus Marinescu.

Semne de întrebare

La ambele cutremure, există suspiciuni asupra intensităţii seismice. „În 1991 nu eram conectaţi niciunde. Nu se ştie exact cât de puternic a fost cutremurul. Oficialii au susţinut că era de 5,7, dar la distrugerile provocate, cu siguranţă a fost mai mare”, a spus Gheorghe Toţa, metereolog-şef la staţia de la Banloc, unde există astăzi şi o staţie seismologică modernă.



Metereologul șef de la Banloc se îndoiește de rezultatele oficiale din 1991

Şi oamenii din Voiteg se îndoiesc de datele oferite de oficialităţile acelor timpuri. „Dacă ar fi fost un cutremur de peste 6 grade pe scara Richter, sumele alocate pentru sinistrați ar fi fost mai mari. Este posibil să fi tras linie sub 6, să nu mai cheltuiască atât”, e de părere primarul Voitegului.