Femeile din spatele Regilor României. Elisabeta a fost supranumită „Mama răniţilor“, Maria era activă pe front, Elena a stat în umbra fiului ei, Mihai I

Femeile din spatele Regilor României. Elisabeta a fost supranumită „Mama răniţilor“, Maria era activă pe front, Elena a stat în umbra fiului ei, Mihai I

Regele Ferdinand şi Regina Maria FOTO Wikipedia.org

Prima Regină a României a fost Elisabeta, cunoscută şi cu pseudonimul "Carmen Sylva". Ea a fost urmată de Regina Maria, Regina Elena şi Regina Ana. „Adevărul“ vă spune care au fost femeile care au stat în spatele Regilor României.

Principesa Elisabeta de Wied (Regina Elisabeta) s-a născut la 29 decembrie 1843, în castelul Neuwied, ca fiică a Principelui Wilhelm Hermann Carol de Wied şi a Principesei Maria Wilhelmina Frederica Elisabeta de Nassau. Elisabeta s-a căsătorit cu Principele Carol, la 15 noiembrie 1869. Prima Regină a României a fost o protectoare a artelor şi a celor defavorizaţi, sprijinind tinerele talente şi instituţiile de binefacere. 
 
S-a remarcat ca pictoriţă şi scriitoare, sub pseudonimul "Carmen-Sylva", scrierile ei însumând peste 50 de volume. A fost membră a Academiei Române şi a Academiei Franceze. A contribuit la promovarea culturii române în Europa şi a Romantismului european în Romania. Cu bunătate şi discreţie, s-a dedicat activităţilor de binefacere şi a ajutat numeroase instituţii caritabile. A fost supranumită de oamenii din popor „mama răniţilor”. 
 
În 1909, Regina Elisabeta a înfiinţat „Azilul orbilor Regina Elisabeta” din Bucureşti, care funcţionează şi în prezent, acest centru având un liceu pentru cei cu deficienţe vizuale, o şcoală postliceală sanitară.
 
“În timpul războiului din 1877, Elisabeta a înfiinţat spitale, servicii de ambulanţă şi îngrijire şi a procurat medicamente pentru răniţi. Regina Elisabeta s-a implicat energic în sprijinirea artelor şi a societăţii filantropice, prin intermediul cărora a încurajat doamnele din înalta societate să aibă un rol activ în strângerea de fonduri şi în gestionarea actelor caritabile. În absenţa unui sistem de caritate, Societatea Regina Elisabeta a reginei, fondată în 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienţi pe an, a distribuit medicamente gratuite şi a monitorizat starea familiilor nevoiaşe”, scrie Wikipedia.org.

 
Regina a avut şi iniţiativa de a identifica potenţialul meşteşugurilor româneşti. Ea însăşi se înveşmânta adesea în portul naţional românesc, socotit până atunci strai al ţăranilor, şi a încurajat doamnele din suita ei să facă la fel, dându-i astfel o valoare socială deosebită. Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de meşteşuguri naţionale.
 
Şi-a făcut o datorie din a încuraja tinerii talentaţi să studieze prin intermediul unui program de burse. Regina s-a înconjurat cu artişti în devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Văcărescu şi a sprijinit financiar pictorul Nicolae Grigorescu şi poetul Vasile Alecsandri.
 
“Elisabeta a fost conştientă de beneficiul major al turismului într-o ţară care nu era încă în circuitul turistic internaţional. A iniţiat în acest domeniu o campanie susţinută de publicitate pentru a-şi face cunoscută în străinătate ţara sa adoptivă. Trenul Orient Express făcea o haltă la Sinaia şi călătorii erau găzduiţi la castelul regal”, arată Wikipedia.org.

 
Talentul său lingvistic desăvârşit a ajutat-o să publice diverse opere în limbile franceză, germană şi engleză sub pseudonimul Carmen Sylva, prin lucrările sale făcând cunoscută în străinătate România. La 18 februarie 1916, Regina Elisabeta a murit, la Bucureşti. A fost înmormântată alaturi de Carol I, la Curtea de Argeş.
 
Regina Maria –o prezenţă activă pe front
 
Principesa Maria s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, în Anglia. A fost fiica Principelui Alfred al Marii Britanii şi Irlandei, principe de Saxa-Coburg-Gotha, duce de Edinburgh şi a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei. Aşadar, Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei.
 
Principesa Maria s-a căsatorit, la 10 ianuarie 1893, cu Principele Ferdinand. Inteligentă, de o extraordinară frumuseţe, plină de curaj şi de determinare, Regina Maria a fost cel mai eficace ambasador al României, în timpul şi după Primul Război Mondial. 
 
În perioada Conferinţa de Pace de la Paris (1919) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoaşterea internaţională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez, cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, preşedintele Franţei Georges Clemenceau sau cu reprezentanţii de marcă ai mass-media europeană.

 
Rămâne legendara vizită în Statele Unite ale Americii, în octombrie-decembrie 1926, când a fost întâmpinată peste tot de oficialităţi şi de mulţimi entuziaste.
 
În timpul Primului Război Mondial, a fost o prezenţă activă pe front, încurajând răniţii şi soldaţii, care au sfârşit prin a o numi "Mama Regină".
 
“A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România şi Marea Britanie, dovedind reale calităţi diplomatice în susţinerea şi apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale şi a susţinut alianţa cu Antanta, în vederea susţinerii de către aceasta a realizării statului naţional român. Pe timpul războiului şi-a însoţit soţul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare”, mai scrie Wikipedia.org.

 
Regina Maria a fost scriitoare, pictoriţă talentată şi protectoare a artiştilor. A fost membră a Academiei de Belle-Arte din Paris. Castelul de la Bran şi casa de la Balcic păstrează semnele bunului său gust. Regina Maria a murit la 18 iulie 1938 şi a fost înmormântată alături de Regele Ferdinand, la Curtea de Argeş.
 
Regina Elena – fiica Regelui Greciei, a primit titlul “Drept între popare”
 
Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei s-a născut la 3 mai 1896, la Atena. A fost fiica Regelui Constantin I al Greciei şi a Reginei Sofia, născută Principesă a Prusiei. Principesa Elena s-a căsatorit, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor al României, Carol al II-lea. Această căsătorie a fost, însă, un eşec care i-a marcat existenţa Principesei Elena. A divorţat de Principele Carol la 21 iunie 1928.
 
Regina-mama Elena, o femeie frumoasă şi inteligentă, de o mare generozitate şi delicateţe, a ocrotit copilăria şi adolescenţa fiului său, Mihai, şi i-a stat alături de-a lungul ambelor Sale domnii.
 
După moartea lui Ferdinand şi venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reuşit îndepărtarea reginei Maria din viaţa politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern. În 1932 s-a retras la Vila Sparta din Florenţa, apoi a stat la reşedinţele sale de la Balcic şi Bran.


La urcarea pe tron a Regelui Mihai I, în 1940, Regina-mamă a revenit în ţară şi i-a fost Fiului său un suport moral de neînlocuit.
 
Pentru sprijinul pe care l-a acordat evreilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a primit titlul de "Drept între popoare" la Yad Vashem, în Israel.
 
 
Regina-mama Elena a murit la 28 noiembrie 1982, la Lausanne. A fost mentorul spiritual al ASR Principesei Moştenitoare Margareta.
 
Mariajul cu Zizi Lambrino 
 
Carol al II-lea a mai avut două neveste. Prima a fost Ioana Maria Valentina Lambrino, cunoscută ca Zizi Lambrino. Descendentă a unei vechi familii aristocratice, Zizi era fiica generalului român Constantin Lambrino şi a Euphrosinei Alcaz.
 
În timpul primului război mondial, Carol al II-lea, în uniformă de ofiţer rus, a părăsit unitatea militară de la Târgu Neamţ, al cărei comandant era, şi, patru zile mai târziu, a plecat la Odessa împreună cu Zizi Lambrino.
 
“Acest act a însemnat încălcarea Statutului Casei Regale, care prevedea căsătoria membrilor Casei Regale a României numai cu persoane din alte case regale. Regele Ferdinand a ezitat să aplice o pedeapsă fermă. A dispus însă la 9/22 septembrie ţinerea lui Carol timp de 75 de zile în stare de arest la mănăstirea Horaiţa (judeţul Neamţ). Printr-o sentinţă controversată din 8 ianuarie 1919, tribunalul Ilfov a anulat căsătoria. Relaţia lor a continuat însă, iar la 8 august anul următor li s-a născut fiul Mircea Grigore Lambrino  - nelegitim, fiind născut după anularea căsătoriei şi nerecunoscut de Carol”, scrie Wikipedia.org.
 
Principele Carol a fost trimis de tatăl său, regele Ferdinand într-o călătorie în jurul lumii, pentru "a o uita" pe Zizi.
 
În exil cu Elena Lupulescu
 
 
În timpul primului război mondial, Elena Lupescu a fost căsătorită cu un locotenent de vânători de munte, de care a divorţat după scurt timp. În 1922 a devenit amanta prinţului Carol. În 1923 au fugit împreună din România. Prinţul Carol a fost încoronat în 1930 ca Regele Carol al II-lea al României. După abdicarea Regelui Carol al II-lea în septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat în exil. Pe 8 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea şi Elena Lupescu au ajuns cu propriul tren la Lugano, în Elveţia. 

 
Elena Lupescu a petrecut majoritatea perioadei de exil în Mexic, Brazilia şi Portugalia. După căsătoria din 1947 din Brazilia, Carol al II-lea şi Elena Lupescu s-au mutat la Estoril, Portugalia.
 
După moartea lui Carol al II-lea, în 1953, Elena Lupescu a continuat să trăiască la Estoril, în Portugalia, până când s-a stins din viaţă, în 1977.
 
Regina Ana, soţia actualului suveran Mihai I
 
Principesa Ana de Bourbon-Parma, cunoscută şi sub apelativul Regina Ana, s-a născut în 18 septembrie 1923, la Paris. Este fiica prinţului Rene de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margaret a Danemarcei. Este strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) şi Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) şi nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.
 
Principesa Ana, naturalizată cetăţeană franceză, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu şi-a dat agrementul la căsătorie şi l-a forţat pe Mihai să abdice la 30 decembrie 1947, cuplul căsătorindu-se în cursul anului următor, în ciuda opreliştilor de natură religioasă. 
 
În cercurile monarhiste şi în familia regală a României este cunoscută sub titlul Regina Ana (cu calificativul Majestatea Sa).

 
În 1939 şi-a însoţit familia în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile unei şcoli de artă şi a lucrat în acelaşi timp ca vânzătoare într-un magazin. Din 1943 până la sfârşitul războiului a participat, alături de Forţele Franceze Libere aflate sub comanda generalului Charles de Gaulle, la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, primind „Crucea de Război” a Franţei.
 
„Ana de Bourbon-Parma nu a participat în noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, dar în acele zile vărul său, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Acolo s-a cunoscut cu Regele Mihai I. Cu acest prilej s-a petrecut, la Londra, logodna sa cu Mihai I, Regele Românilor, însă la 30 decembrie1947, a survenit abdicarea forţată a Regelui Mihai”, scrie Wikipedia.org.

În martie 1948, Regele Mihai a declarat la Londra că abdicarea sa este nulă, fiind smulsă prin ameninţare cu forţa şi şantaj. 
 
Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. La început, au trăit în Italia şi în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveţia. Au avut împreună cinci fiice principesele Margareta (născută în 1949), Elena (1950), Irina (1953), Sofia (1957) şi Maria (1964).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: