Dezbatere încinsă la Bruxelles. Cine a zburat primul? Românul Traian Vuia, brazilianul Santos-Dumont sau fraţii americani Wright: „Adevărul este unul“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Genialul inventator bănăţean Traian Vuia a fost omagiat în capitala Uniunii Europene. Pionierul aviaţiei mondiale a ajuns în premieră în Parlamentul de la Bruxelles.

În 18 martie 1906, pe o tarla de lângă Montesson, o mică localitate de lângă Paris, aparatul de zbor construit de Traian Vuia se desprindea de la sol. După o accelerare pe o distanţă de 50 de metri, aeroplanul-automobil în formă de liliac s-a ridicat la o înălţime de aproape un metru, a zburat pe o distanţă de 12 metri, după care paletele elicei s-au oprit, iar avionul a aterizat forţat. A fost un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire. Este considerat primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul. Adică aparatul s-a desprins de la sol prin forţe proprii. 
 

Acesta este zborul care l-a adus pe Traian Vuia, la 111 ani distanţă, în Parlamentul European, la iniţiativa europarlamentarului Maria Grapini. 

La dezbaterea din Parlament au participat istorici, muzeografi, specialişti în aviaţie, care au adus în discuţie realizările lui Traian Vuia. 

Premiera lui Vuia nu a fost recunoscută de toată lumea

Isprăvile în domeniul aeronauticii ale geniului român au fost multă vreme puse la îndoială, nerecunoscute ori ignorate, ba de Aeroclubul Francez, ba de Academia Română care, pentru o perioadă, l-a şi îndepărtat pe Vuia din rândul membrilor săi.

Meritele lui Train Vuia rămân însă de necontestat, susţine Dumitru Prunariu, primul şi singurul român care a zburat în spaţiu, prezent şi el la Bruxelles.

„Marea problemă este că pionierii aviaţiei româneşti au fost, prin posibilităţile lor materiale, destul de modeşti, în comparaţie cu alţi realizatori în domeniul aviaţie, precum fraţii Wright sau Santos-Dumont, care chiar era foarte bogat. Ei au adunat multă presă în jurul lor, au promovat un anumit adevăr, adevărul lor. Dar adevărul este unul. Este atestat istoric. Traian Vuia a fost primul care s-a desprins de la sol cu mijloace proprii de bord. Fraţii Wright au realizări deosebite în domeniul lor, dar au fost lansaţi prima dată cu o catapultă. Deşi trebuie să recunoaştem că zborurile lor au fost senzaţionale. Vuia nu a fost la vremea respectivă acreditat de către Aeroclubul Franţei - autoritatea aeronautică care înregistrează recordurile, pentru că aceştia nu au fost prezenţi pentru înregistrarea lui. Unii istorici atribuie anumite ralizări celor care au fost mai vizbili în acea perioadă. Dar presa vremii a consemnat şi a fotografiat zborul lui Vuia, iar acesta a constituit un document după care ulterior au fost recunoscute realizările pe plan internaţional”, a spus Dumitru Prunariu, omul care a în 14 mai 1981 a zburat în cosmos cu misiunea sovietică Soiuz 40, alături de rusul Leonid Popov.

image


 

Bătălia cu greii aeronauticii mondiale

Conform Wikipedia.org, fraţii Orville şi Wilbur Wright au reuşit pentru prima oară în istoria aeronauticii să efectueze un zbor dirijat cu un aparat de zbor cu motor. Până la acea dată, un zbor motorizat nu putea fi dirijat. Aparatul trebuia să ridice în aer un motor de 12 cai putere cu patru cilindri şi răcire cu apă, având o greutate de 110 kg. La 17 decembrie 1903, Orville Wright reuşeşte să zboare timp de 12 secunde, pe o distanţă de 37 de metri, cu o viteză de 10,8 kilometri pe oră. Wilbur Wright, la rândul său, reuşeşte să zboare în aceeaşi zi, de data aceasta timp de 59 de secunde, 260 de metri cu o viteză de 19 kilometri pe oră. În anii următori fraţii Wright îmbunătăţesc continuu tehnica zborului prin perfecţionarea elicei şi dotarea avionului cu un motor mai puternic, produs de Alberto Santos-Dumont în 1906 -1907.

Brazilianul Alberto Santos-Dumont a proiectat, construit şi testat primul balon dirijabil, devenit prima persoană care a demonstrat faptul că zborul controlat este realizabil, în 1901. 

Până în 1905 el a terminat proiectul primei aeronave, dar şi un elicopter. Într-un final a reuşit să-şi atingă scopul, zborul cu un aparat, în data de 23 octombrie 1906, când a pilotat avionul 14-bis în faţa unei mulţimi de spectatori, pe o distanţă de 60 de metri la o înălţime de doi sau trei metri. Acest eveniment înscris în documente a fost considerat de către Aeroclubul Francez primul zbor şi prima demonstraţie publică din lume, arătând oamenilor că o aeronavă mai grea decât aerul poate decola fără ajutorul altor surse de energie din exterior.


Aşadar, Santos este considerat inventatorul avionului.
 

În 1905 apar primii pionieri europeni ai zborului: Traian Vuia zboară în Paris pe o distanţă de 12 metri, în ziua de 18 martie 1906 şi Jacob Christian Hansen Ellehammer, care în septembrie 1906 zboară pe insula Lindholm pe o distanţă de circa 40 de metri.


„Am dovedit că se poate zbura cu un aparat mai greu decât aerul. Nu m-am ascuns, am experimentat în văzul tuturor. Pot continua şi alţii, aşa se va realiza progresul aviaţiei mondiale”, spunea Traian Vuia.

Traian Vuia


 

Deşi pare astăzi o realizare modestă, zborul lui Vuia de acum 111 ani a avut un impact foarte puternic.
 

„După doar un an, apar alte şi alte aparate în lume care reuşesc performanţe din cei în ce mai înalte. Presa vremii consemna că zborul lui Vuia a fost primul. Fraţii Wright, cărora le-a fost atribuit eronat prima reuşită de acest fel, s-au folosit de o catapultă pentru a decola, chiar dacă celelalte realizări ale lor nu trebuie subapreciate”, a mai spus Prunariu.

Planul unui aeroplan-automobil

Traian Vuia s-a născut în 1872, la Surducul Mic (astăzi localitatea Traian Vuia) – atunci în Ungaria, şi încă de la o vârstă fragedă a dovedit o atracţie pentru zbor. După ce a terminat liceul, s-a înscris, în 1892, la cursurile Politehnicii din Budapesta. Din considerente financiare a fost nevoit să renunţe şi să se înscrie la Facultatea de Drept. Apoi a lucrat în diverse cabinete de avocatură. În 1901 şi-a susţinut teza de doctorat în ştiinţe juridice. Marele său vis a rămas zborul, astfel că a început calculele pentru construcţia unei maşini de zbor.

Spunea, în 1902, când pleca în capitala Franţei:

Mă duc, mamă, la Paris. Dar să nu-ţi pară rău. Am să vin de acolo în zbor sau nu am să mai vin niciodată.   

„În 1903, a înaintat Academiei de Ştiinţă din Paris planul unui aeroplan-automobil, pe care-l proiectase, dar a fost respins pentru că se considera că aparatele de zbor mai grele decât aerul nu puteau să zboare. Vuia şi-a brevetat invenţia, iar cu sprijinul familiei a început construcţia avionului. În 1905 a făcut un prim test. A fost urmat de altele, la care au asistat şi cunoscuţi specialişti. La 5 februarie 1906, Vuia a mai făcut un test, dar nu a obţinut rezultate din cauza vremii nefavorabile. La 6 martie a avut o nouă tentativă, dar avionul nu a funcţioinat. Totuşi, în 18 martie 1906, va fi primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii. Un vânt lateral puternic a făcut ca aparatul să nu poată zbura mai mult, dar premiera era realizată. Primul zbor mecanic fusese făcut. Prioritatea este atribuită în mod eronat lui Santos-Dumont, care a făcut această realizare la 13 septembrie 1906”, a mai spus Dumitru Prunariu.

Vuia şi-a perfecţionat aparatul 

Vuia a mai făcut apoi şi alte zboruri. Şi-a tot perfecţionat aparatele, primul motor a fost înlocuit cu altul, aparatul Vuia-1 a devenit Vuia-1 bis, iar apoi Vuia-2. În 1907 a reuşit să zboare cu aparatul său pe o distanţă de 60 de metri, dar la aterizare şi-a deteriorat avionul.  
 

Românul a conceput şi câteva modele originare de elicoptere, între 1918-1921. A mai realizat şi un generator de aburi brevetat în mai multe state. 

„Vuia a construit şi proiectat elicopetere utilizând aripile rotitoare. Era un nou mod de a vedea zborurile. Mai erau şi alţii care făceau acest lucru. Se ridicau elicopetere, deşi erau încercări modeste, aşa că lui Vuia nu i se atribuie o premieră în acest domeniu. A fost însă un pionier în domeniul cazanelor cu aburi. Avea eficienţă mare. Sunt folosite ca principiu şi azi, cu tehnici moderne”, a explicat Dumitru Prunariu.

image

Vuia: „Aviaţia va avea o industrie înfloritoare”

În 1923, Vuia lăsa următorul mesaj, adresat unui amic.

Povesteşte prietenilor de acasă tot ce ai văzut aici. Am dovedit că se poate zbura cu un aparat mai greu decât aerul. Acum, numărul experimentărilor va creşte rapid, iar specialiştii vor realiza motoare speciale. Aviaţia va avea o industrie înfloritoare. Ai putut vedea, nu m-am ascuns, am experimentat în văzul tuturor. Vor continua tot mai mulţi. Aşa se realizează progresul.  

Traian Vuia s-a întors în România definitiv, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. A murit în 2 septembrie 1950, la Bucureşti. 

„Recunoaşterea unei personalităţi nu constă doar în documente, ci şi în memoria publică. De accea vorbim despre el. Vuia a fost cel care a iniţiat un aparat cu patru roţi, cu pneuri, asemnănătoare bicicletelor. Astăzi, trenurile de aterizare sunt extrem de complexe şi sofictiscate, sunt din materiale speciale, au rezistenţă, este cu totul altceva, dar principiul de bază rămâne celui care a stabilit principiul şi primul care a realizat un astfel de zbor”, a adăugat Dumitru Prunariu.

Din păcate, Traian Vuia a fost şters din rândul membrilor Academiei Române. A fost apoi reacreditat, post-mortem.

„Vuia a trăit în Franţa, a lucrat în Franţa, a făcut parte din mişcarea de rezistenţă franceză. Când au venit comuniştii la putere au şters din rândul academicienilor români personalităţile care ţineau de perioada anterioară. O perioadă a fost eliminat din Academia Română”, a afirmat Dumitru Prunariu.
 

Istoricul care a pus cap la cap povestea lui Traian Vuia

Cu informaţii inedite a venit la Bruxelles şi Dan Antoniu, istoric în domeniul aviaţiei, cel care a scris cea mai importantă monografie al lui Traian Vuia.

„Am avut mare noroc prin prietenii mei istorici francezi. Unul dintre ei avea o mare arhivă, de la începutul aviaţiei din Franţa, până în 1918. Mi-a dat fotografia cu ultimul model de avion al lui Vuia, înclinat la 90 de grade şi urmând prăbuşirea. După prăbuşire nu a mai fost fotografiat aparatul. A avut de la Vuia rămăşiţele celor două avioane, pe care le-a recunstituit apoi. Pe baza machetelor s-au făcut şi replicile de la noi din ţară”, a declarat Antoniu. 

image


 

Conform istoricului Dan Antoniu, aparatul lui Vuia era unul destul de rudimentar. „Propulsia lui a fost o improvizaţie, lua dioxid de carbon, îl supraîncălzea într-un motor cu aburi, dar asta funcţiona doar trei minute. El nu putea să zboare mai mult. Toate testele lui au durat exact trei minute. Când vorbim de zbor, vorbim de un avion care decolează, zboară şi aterizează în siguranţă. Când aparatul a făcut un tur. Fraţii Wright au făcut chestia asta. Numai că ei au decolat cu un avion împins, prin catapultă. Vuia a realizat trenul de aterizare, a realizat primul zbor cu mijloace mecanice aflate la bordul aparatului. Nu a avut niciun impuls din exterior. Santos Dumont a avut un mare avantaj, înainte să zboare şi-a luat aparatul şi l-a plimbat prin Paris, pe  Champs Elysees, pe un camion. Toată lumea a venit buluc să-l vadă. Vuia nu a avut martori, decât câţiva colaboratori. Atât”, a continuat Dan Antoniu.
 

Nu a mai vrut să vină în România

Istoricul are toată corespondeţa lui Traian Vuia cu Petru Groza. „Vuia a fost în relaţii bune cu tatălui lui Petru Groza, a fost salariatul lui, a lucrat la biroul acestuia de avocatură. Petru Groza l-a adus pe banii lui în ţară. În 1946, Vuia a făcut un accident vascular cerebral, cu hemipareză stângă. Un prieten, Petre Ciolan, l-a ţinut acasă, nu avea venituri, nu avea nimic. Între 1938-1940 a avut o subvenţie de la statul român. 

După vizita din 1934, Vuia a spus că nu se va mai întoarce în România. El a venit să instaleze o centrală electrică cu cazane Vuia, la o fabrică din Transilvania. I-a scris atunci lui Coriolan Brădinceanu, prietenul său. «Nu mai vin în România. Oamenii noştri din Transilvania, care au intrat în Parlament, în loc să le schimbe mentalitatea celor din Regat, s-au balcanizat».

A fost foarte dezamăgit şi a spus că nu mai vine în România. El spunea că partea occidentală a ţării se va balcaniza. Şi a avut deptate, noi suntem balcanici”, a mai afirmat Antoniu.

Pentru volumul II despre Traian Vuia, Dan Antoniu a depus o amplă muncă de documentare, alături de un colectiv de cinci persoane. 

„Documentele despre Vuia sunt ca niste bucăţi rezultatele dintr-o explozie. Toată documentaţia adusă de Groza, a ajuns la Gheorghe Lipovan, care a scris prima carte despre Vuia. Când Academia l-a refăcut membru, a venit şi a luat ce a vrut de acolo. Ce a rămas am găsit în arhivele statului român, donate de soţia lui Gheorghe Lipovan, după ce a murit. În arhivele statului şi muzeelor, nu găseşti nimic cu Vuia. Era înregistrat doar creatorul de fond, donatorul. De exemplu Lipovan, nu Vuia. Am studiat toată presa din Franţa, America, noroc că ei au digitalizat. Am constatat că se ştiu foarte puţine despre el”, a mai declarat Dan Antoniu.

image


 

Expoziţia de la Casa Belgo-Română Arthis

După dezbaterea de la Parlamentul European, invitaţii s-au mutat în centrul istoric al Bruxellului, în Grand Place, la Casa Culturală Belgo-Română Arthis. Aici s-a deschis o expoziţie inedită, amenajată de Muzeul Banatului. La eveniment, alături de directorul Claudiu Ilaş, a fost şi istoricul şi muzeograful Vasile Dudaş.

„Ne-am străduit să aducem o expoziţie foto-documentară, prin care am prezentat o sinteză a activităţii lui Traian Vuia. Nu doar cea legată de partea tehnică, ci şi latura social-politică. Textele de pe panouri sunt în limba engleză, pentru ca toată lumea să înţeleagă. Sunt date cronologice, de la naştere la moarte. Apoi, familia, şcoala, studiile. A fost un elev foarte bun. Avem notele din catalog. Avea note foarte bune, dar a fost şi un student eminent. Ne-am oprit la Făget, la Lugoj, apoi la începutul studiilor de la Politehnica din Budapesta. După un an a renunţat la Politehnică şi s-a încris la Drept. Şi-a luat doctoratului, a lucrat trei ani în mai mult barouri, la Vârşeţ şi Lugoj”, a declarat Vasile Dudaş. 
 

Un lucru puţin cunoscut în biografia lui Vuia este o întâmplare din 1914, povestită de Vasile Dudaş. 
 

„Traian Vuia era cetăţean maghiar. Lugojul era sediul comitatului Caraş-Severin, care făcea parte din Ungaria. Din cauza asta a avut probleme. În 1914, când Franţa a intrat în război, în primele luni, autorităţile au trimis în lagăre foştii cetăţeni din imperiul Austro-Ungar. O scurtă perioadă, de şase săptămâni, Vuia a fost dus într-o localitate, unde ajungeau toţi cei care avea cetăţenie austriacă sau maghiară. Lucrurile au intrat apoi în normal. Vuia a fost dus la Ministerul de Război, autorităţile şi-au dat seama că este o capacitate, că au nevoie de mintea lui, pentru că se punea problema folosirii unor armamente moderne. Armele s-au pefecţionat”, a precizat Vasile Dudaş.

Vuia a murit extrem de sărac

Trebuie spus că, la 18 martie 2012, s-a tăiat panglica la Muzeul Traian Vuia din comuna natală, care a fost realizată de cei de la Muzeul Banatului. Revenind la expoziţia de la Bruxelles, se prezintă şi momentul plecării lui Vuia la Paris - considerat oraşul numărul unu al Europei. 

image


 

„Vuia avea informaţia că acolo se fac experienţe pentru zbor. A avut zborul tot timpul în minte, asta a fost geniul lui. Ştia că este nevoie de un aparat care să ruleze, la un moment să decoleze, să zboare, să aterizeze. Se dau lupte pentru prioritate. Noi avem documene că el a zburat la un metru înălţime şi 12 metri lungime. A fost totuşi primul pământean care s-a desprins de sol cu un aparat mai greu ca aerul, propulsat de propria forţă”, a declarat Vasile Dudaş. 

Traian Vuia era un om extraodinar de modest. „A şi murit foarte sărac.În ultima perioadă a vieţii, avea probleme mari de memorie. Pe Caius Brediceanu, bunul său prieten, nu l-a mai recunoscut. Suferea de demenţă", a completat Dudaş.

„A fost un eveniment greu şi complex”

Evenimentul s-a bucurat şi de prezenţa Ambasadei României – Reprezentanţa Permanentă şi de cea a Reprezentanţei NATO la Bruxelles. Europarlamentarul Maria Grapini, iniţiatorul evenimentelor de la Bruxelles, a răsuflat uşurată la final. 

„A fost un eveniment greu şi complex. Pe de-o parte, a fost pregătirea expoziţiei. A trebuit să aleg un loc pentru expoziţie, pentru că un europarlamentar, pe mandatul de cinci ani, are voie să facă două expoziţii în Parlament. Eu am făcut deja trei. De cealaltă parte a fost conferinţa din Paralement. Acţiunile de acolo sunt cu mult timp programate, sălile sunt mereu ocupate. Au fost emoţii daca vin invitaţii şi vorbitorii - care au fost de înaltă ţinută. La actiune au fost prezente şi cele două ambasade, dar şi reprezentanţii NATO. E un semn că acţiunea a avut o temă bună. Au putut afla şi alţii că România are un Traian Vuia. Sunt colegi care nu ştiau acest lucru. E rolul nostru să îi facem să înţeleagă că România are valori”, a declarat Maria Grapini, care speră ca până la finalul mandatului ei, în 2019, să mai poată organiza evenimente în care să promoveze oameni de valoare care au făcut cinste României.

image

Dezamăgit de balcanizarea Transilvaniei şi Banatului

Revenind la viaţa politică, Traian Vuia a intrat în masoneria franceză şi fost unul dintre fruntaşii români care au militat pentru unirea Transilvaniei şi Banatului cu România. A fost unul dintre iniţiatorii Comitetului Naţional din Transilvania. 

Bănăţeanul a făcut parte din delegaţia română de la Conferinţa de Pace de la Paris. Avea însă să treacă în tabăra celor care au criticat apoi modul în care s-a făcut unirea, fiind nemulţumit de balcanizarea Transilvaniei şi Banatului.
 

A criticat dur politicienii din Ardeal şi Banat, care nu au negociat unirea cu România, astfel că provincia desprinsă din Imperiul Austro-Ungar a avut doar de suferit în urma acestui acord. 
 

Traian Vuia susţinea că Transilvania trebuia să îşi declare mai întâi independenţa, însă Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voievod, Vasile Goldiş şi Aurel Popovici voiau „unirea fără condiţiuni cu patria-mamă”.

Toată Unirea s-a redus la un gest pur teatral, pe care ciocoii din Vechiul Regat l-au primit cu zâmbet şi au zis că suntem naivi că n-au avut nevoie decât de a deschide aşa casei în care noi am intrat de voie. Când doi indivizi se asociază, când două societăţi fuzionează, se face un contract, un pact.   Baza anexărei după dânşii trebuia să fie sacrificiul adus de Vechiul Regat prin participarea lui în războiul european. Raţionamentul lor ducea drept la acea ce dreptul internaţional numeşte „droit de conquète”...   Şi într-adevăr, Unirea s-a făcut pe această bază. Ei, ca să nu vatăme susceptibilitatea şi ştiind că suntem naivi şi neexperimentaţi, ne-au lăsat să vorbim despre Unire, lăsând ca timpul să ne trezească…    Proba, că îndată ce s-au simţit stăpâni, prin un ucaz au trimis la plimbare consiliul dirigent...   Dacă guvernul din Bucureşti nu comite greşeli prea mari, nu se duce să danseze pe ghiaţă, ca măgarul, şi dacă o nouă comoţiune europeană nu zguduie din temelii România Nouă, de acum 20-30 de ani ne vom trezi balcanizaţi. După ce am avut frumosul vis de a debalcaniza pe fraţii noştri de dincolo de Carpaţi.   De altcum, dacă amestecăm fructe sănătoase cu fructe stricate, este evident că nu cele stricate se vor însănătoşi prin contactul lor cu cele sănătoase, ci şi cele bune vor putrezi.

scria Traian Vuia, în 1922, avocatului George Dobrin, fruntaş al Partidului Naţional Român din Banat, întâiul prefect al Lugojului după Unire.

Citeşte şi:


Traian Vuia, în Parlamentul European de la Bruxelles, la 111 ani de la istoricul zbor cu avionul construit de român

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite